Rolul preotiei in primele secole era indeplinit de episcop.. diaconii erau doar ajutoare.. Presbiter era o designatie speciala pentru cei mai de obste ai bisericii.. Presbiter inseamna intelept.. Aceasta designatie era una mai aparte pe langa cea de episcop si diacon, si reprezenta autoritatea bisericeasca.. Se referea in mod special la cei ce erau conducatori in Biserica.. Insemna episcop si ceva mai mult.. Dar presbiter se folosea ca designatie si pentru cinul bisericesc.. Iacov identifica prezbiteriul insusi cu functia sacerdotala(preoteasca) a bisericii in epistola sa cand spune "sa cheme prezbiterii sa il unga cu untdelemn si sa se roage pentru el".
|