Si eu am un caz de sinucidere in familie. Nu stiu prea multe detalii, dar ma gandesc des la asta...

Strabunicul meu (din partea bunicului) s-a sinucis. Razboiul il marcase prea mult, mi s-a povestit ca dupa ce a venit din razboi era foarte schimbat. Avea sanatate fizica mai mult decat altii, putea munci, insa psihic nu statea atat de bine.Se imbata si cand se imbata bolborosea chestii oribile despre razboi, care nu se intelegeau in totalitate... Intr-o noapte s-a sinucis, l-au gasit spanzurat a doua zi.

Incerc sa-mi imaginez ce urmari ar putea avea sinuciderea lui asupra urmasilor...

Ce-as putea face pt el... am citit p-aici de cela 40 de liturghii, trebuie sa ma duc la o manastire ca sa le faca? si care-i "procedura", si cat costa/ce presupune/ce trebuie sa fac?

...

Strabunicul din partea bunicii a suferit si el in razboi, avea o schija infipta in spate/picior si nu putea fi scoasa, ca daca o scoteau ramanea paralizat. Era atat de cumplit ca noaptea daca se sucea in pat schija ii trecea prin piele.
S-a chinuit asa ani buni, inecandu-si durerea in alcool (desi nu reactiona rau la bautura-nu se manifesta deloc din cate am inteles-, pur si simplu bea ca sa nu mai simta durerea) si a murit in chinuri scuipand sange... La ce chinuri a indurat ma gandesc ca el sigur s-a mantuit... Faptul ca a suferit atat si asta poate parea o nenorocire, dar daca s-a mantuit, a meritat... Mereu m-am gandit ca are de-a face cu mama sotiei lui (mama strabunicii) care a murit la nastere... poate ea din cer s-a rugat pt el, si Dumnezeu prin suferinta i-a dat sansa mantuirii...

... ma duce cu gandul la puterea pe care o are ascultarea de Dumnezeu... e ca o binecuvantare peste toti urmasii.

Spun asta pt ca mama strabunicii (strabunica inca traieste) a murit la nastere. Si sigur s-a dus in rai... Poate atunci a fost o nenorocire, insa ... toata credinta pe care o vad eu in familia mea vine dinspre ea. Strabunica tine toate posturile, e sanatoasa... face milostenie-MULTA- isi face pomana din timpul vietii cred (multi au impresia ca si-a pierdut mintile acum la batranete ca da aproape tot ce are), si m-a invatat sa ma multumesc cu putin. Mereu spunea ca daca-i pace si avem ce manca -avem de toate si n-avem de ce sa ne plangem. Tot ea e cea care se duce cel mai des la biserica... Bunica mea (adica fata ei) m-a invatat cum sa ma rog si mi-a explicat sarbatorile religioase, si ma lua cu ea la biserica. Ea m-a invatat "Tatal nostru" si sa ma inchin cand mi-e frica de ceva.