[ALEXANDRU ANASTASIU]

Capitolul III - MALTRATĂRI ŞI CRIME COMISE DE TRUPELE ŞI ORGANIZAŢIILE TERORISTE HORTHYSTE PE TERITORIUL COTROPIT DIN NORD- VESTUL ROMÂNIEI Principalul mijloc prin care regimul horthyst a încercai să exter mine şi să elimine popula ţia rom âneasc ă din aceast ă parte a României, intrat ă sub ocupa ţia Ungariei horthyste, 1- a constituit efortul de a schimba artificial raportul demografic în favoarea popula ţiei maghiare, de a justi fica eventuala permanentizare a acestui regim.

Strategia regimului de ocupaţ ie horthyst ă fa ţă de popula ţia rom âneasc ă din nord- estu Transilvaniei a fost sintetizat ă de baronul Aczel Ede, şeful Circumscrip ţiei regionale a X- a Cluj, a organiza ţiei paramili tare horthyste a tiraliorilor, într - o cuv întare rostit ă la Şimleul Sil- vaniei, cu care prilej afirma : "Pe ace şti valahi opincari trebuie să- i extirp ăm, să- i ucidem ca pe du şmanii no ştri [...]
Preoţii predică iubirea poporului, dar aceasta este numai o momeal ă fiindc ă Dumnezeu nu ajut ă dec ît for ţa brut ă şi aceast ă for ţă brut ă noi cu toţii trebuie s- o întrebuin ţăm pentru a ucide şi extermina pe aceşti valahi. Religia, prin cele zece porunci ale ei spune : nu ucide, nu fura, nu dori femeia altuia pentru că acestea sînt păcate. Aceasta este păcat ? Nu este păcat ! Păcat va fi ca adev ărat dacă nu vom extermina aceast ă band ă [...]
de valahi opin cari [...]
. Vom organiza şi o noapte a Sf întului Bartolomeu [...]
şi vom ucide şi copiii în pîntecele mamelor lor".

Unul din contemporanii evenimentelor — Kelemen Sandor — scria urm ătoarele : "Comandan ţii militari, în cea mai mare parte, au fost de orientare fascistă, şovinist ă. [...]
. Cea mai important ă munc ă a comandan ţilor militari a constat in opera ţiuni de "curăţire"". In aceea şi ordine de idei, Szenczei Laszlo va scrie : "Soldăţimea pătruns ă pîn â in m ăduva oaselor de teoriile fasciste, odat ă ajuns ă în nordul Transilvaniei, a săvîrşit atrocităţi odioase fa ţă de locuitorii neajutora ţi ai satelor romane şti". Acţiunile criminale, teroriste, săvîrşite împotriva popula ţiei rom âne şti, au fost preg ătite premeditat de către guvernan ţii horthy şti, şi au fost înfăptuite prin intermediul întregului mecanism de opresiune la care neam referit, prin mii de crime, devast ări, maltrat ări şi expulz ări, pen tru a distruge cît mai mul ţi rom âni, a teroriza şi înfrico şa pe cei răma şi, spre a- i determina să- şi părăseasc ă casele şi gospod ăriile şi a se refugia în România. Ele au fost dezl ănţuite imediat dup ă trecerea frontierei de către trupele horthyste. Unul din martorii oculari ai evenimentelor, Hrior Victor Văleanu, din Satu Mare, declara urm ătoarele privind regimul de teroare instaurat de autorit ăţile horthyste la începutul lunii septembrie 1940 : "1. Intrarea trupelor ungare în ora şul Satu Mare a fost des âvîrşită în ziua de 5 septembrie 1940 [...]
. Puţinii rom âni care se mai aflau în ora ş, cum şi evreii au fost obliga ţi să pun ă la butonier ă cocard ă ungureasc ă, altfel fiind expu şi să fie linşaţi [...]
de hoardele dezertorilor reîntor şi in ora ş înainte de intrarea trupelor ungare. Inainte şi dup ă intrarea trupelor s- au reîntors la Satu Mare cca 4 000 tineri care au tre cut frontiera în mod clandestin în ultimii ani. Ace ştia, seto şi de răzbu nare, căutau pe ofiţerii de poliţie şi func ţionarii care i~au anchetat pe timpuri, însă, bine înţeles, zadarnic deoarece aceştia s- au retras... Totu şi în ura lor fa ţă de rom âni mai găseau pe cîte un func ţionar pe care să- l denun ţe autorit ăţilor ungare ca av înd ţinut ă ostilă Ungariei. 2. Cu ocazia intră rii trupelor ungare, ordinea au men ţinut - o jan darmii unguri sosiţi primii în ora ş, cura şi un deta şament de 1 200 de gar dieni publici repartiza ţi de la diferite ora şe din Ungaria [..]. Imediat apoi s~a proclamat stare de asediu şi s- a introdus administra ţia militar ă, autorit ăţile civile pierz înd orice competen ţă de activitate. 3. De la penitenciarul tribunalului s- a dat drumul deţ inu ţilor găsiţi si s- a instalat Comenduirea Pieţei şi biroul popula ţiei, Kemelharitoiroda (Biroul de contraspionaj — n.n.), care şi- a început activitatea [...]
. 4. în primele 2—3 zile nu s- a întimplat ceva deosebit, însă în ziua de 8 septembrie au început arest ările în mas ă. Au fost aresta ţi în aceast ă zi, între mul ţi alţii, Berger Marcel, fost redactor al ziarului "Reggeli Lapok"' (Foile de diminea ţă), care simpatiza cu rom ânii şi care este ofiţer de rezerva în armata rom ână, subsemnatul, fostul comisar de poliţie Mike Emeric, mai mul ţi alţii foşti în poliţia rom âneasc ă, însă pensionari, pe care nu îi cuno şteam dinainte, cum şi mai mul ţi intelectuali rom âni din jude ţ [...]
. Din prima zi a intră rii trupelor, limba rom ână a fost cu totul înlăturat ă şi chiar acei care ştiau înainte bine rom âne şte răspundeau în un gure şte şi dacă continua cineva a vorbi îl lăsau fără răspuns, ori îi spu- neau "nem tudok olahul", (Nu ştiu limba "valah ă" — n.n.). In aceste dureroase zile, bieţ ii rom âni aveau mimai o singur ă mingiiere : biserica, unde aduna ţi se rugau lui Dumnezeu cu lacrimi în ochi şi in hohote de plîns. Insă şi aceasta a fost pus ă sub supraveghere. Agen ţii unguri şi aici au fost plasa ţi, aşa că noi rom ânii nici nu aveam curaj să vorbim unul cu altul, iar pe strad ă dacă se înt îlneau vorbeau numai un gure şte, pentru ca agen ţii presăraţi pe străzi să nu îi pun ă sub suprave ghere şi să- i înainteze Comenduirii. Cele mai grozave zile le- am trăit atunci. Auzeam, vedeam arest ări cu duiumul şi nu puteam da mina de ajutor fără a risca să ajung tovar ăş celui arestat, fără nici un motiv serios [...]
. Evreii sînt prigoni ţi aproape la fel ca rom ânii, din care cauz ă, în~ truc ît este posibil ei înconjoar ă (evita — n.n.) orice contact cu ungurii şi mai ales cu autorit ăţile ungure şti. Ungurii au arestat apoi pe rabinul Friedman, care la 10 mai a rostit o predică, arătînd fidelitate fa ţă de statul rom ân, pe care a şi imprimat - o. Numitul a fost depus la penitenciar şi nu ştiu ce s- a mai înt âmplat cu el. Pe angrosi ştii comercian ţi de postav Schwartz şi Leibovici i- au arestat şi depus la penitenciar, pe motivul ca au subscris sume mari la fondul pentru înzestrarea armatei rom âne. De altfel, pentru că ace ştia sînt multimilionari şi membri marcan ţi, avoca ţi ai partidului maghiar s- au anga jat să- i apere, pentru suma de 10 000 pengo (cca 300 000 lei) [...]
.
După cit am putut observa, avoca ţii partidului maghiar vîneaz ă pe evreii înst ăriţi şi acuz îndu- i cu diferite nelegiuiri pe cale de denun ţ, forţîndu- i să recurg ă apoi la protec ţia lor, pentru sume de bani destul de însemnate, stabilite dup ă puterea de plat ă a individului. Astfel, toţi evreii mai înst ăriţi îsi aşteapt ă cu înfrigurata rîndul. între aceşti avoca ţi "vînători" am putut recunoa şte pe dr. Ţeveli care este comisarul guver nului pentru Satu Mare şi pe avocatul dr. Sudi. care este membru marcant al partidului maghiar . Tot dr. Sudi a fost acela care a recurs să ia ap ărarea soţiei singurului comerciant rom ân, de acolo, Augustin Vuic, arestat şi el fără un motiv, căruia i- a spus să depun ă 300 pengo (cca 9 000 lei), spun îndu- i că altfel nu se va interesa de soarta lui. Femeia, nedispun înd. de suma cerut ă, avocatul a refuzat să facă interven ţia pentru eliberarea soţului său [...]