In plus, un cuplu poate sa fie fericit daca face Voia Lui Dumnezeu. Aici este insa o mare problema: daca stii care e voia Lui dar daca celalalt nu face Voia lui atunci te obliga si pe tine sa nu faci voia lui Dumnezeu, nu?
Si daca el alege altceva decat ceea ce vrea Dumnezeu atunci tu ce poti sa mai faci? Inseamna ca asa a vrut Dumnezeu ca el sa aleaga, nu? Deci daca alegi si tu in consecinta atunci faci voia Lui Dumnezeu, nu? Nu te mai simti vinovat macar ca nu ai facut Voia Lui Dumnezeu. Macar scapi de sentimentul asta de vinovatie ca ai ales nu in conformitate cu Dumnezeu tocmai pentru ca celalalt a ales mai intai, deci tu esti efectiv absolvit de pedeapsa divina sin moment ce ai facut si tu ceea ce ai crezut ca-i place lui dumnezeu, ca o consecinta logica a alegerii celuilalt. Intrebarea asta ma framanta tare mult si daca ar fi asa atunci as scapa de sentimentul asta de vinovatie ca nu am facut voia Lui Dumnezeu.
Deci daca celalalt sortit ma obliga sa aleg altceva, atunci inseamna ca fac voia lui Dumnezeu, din moment ce doar acea optiune mi-a mai ramas. Sau sa ma simt vinovat in fata Lui ca nu l-am determinat pe celalalt sa ma aleaga pe mine si asa sa facem voia Lui Dumnezeu. In plus, cum ai putea sa determini pe cineva intr-o astfel de situatie vitala, esentiala pentru viata, pentru fericire, cand alegerea ne apartine fiacaruia?
Nu? Eu nu pot sa merg si sa-i zic: alege-ma draga pe mine ca asta e voia Lui Dumnezeu, ca el alege, nu eu, deci...
In concluzie, cred ca numai prin rugaciune stim care e voia Lui Dumnezeu si mai cred ca poate ca mai intai trebuie sa facem voia lui intr-un alt domeniu in care vrea El si mai apoi se face toata Voia lui, pe deplin.
Aici e intelepciunea.
Cred ca numai sfintii ne pot ajuta ca sa descoperim voia Lui Dumnzeu si dupa ce am descoperit-o sa facem conform ei, numai sa fie de acord si celalalt.
Mai cred ca voia Lui Dumnzeu se va realiza intr-un moment neplanificat ca nu e cand stabileste omul ci e cand stabileste El, Dumnezeu.
Asa cred eu ...
|