Mai cunoastem si Botezul dorintei care consta in dorinta arzatoare a cuiva de a ajunge membru al Sfintei Biserici, ducand o viata de pocainta si in virtute. Daca dintr-o pricina oarecare fara voia lui nu ajunge sa primeasca botezul prin apa si prin Duh, el e socotit botezat cu Botezul dorintei.
Copiii care mor nebotezati, din motive independente de vointa parintilor sau a preotilor, se pot considera partasi la botezul dorintei... Arhimandrit Ilie Cleopa.
Intrebare: Daca exista aceasta forma de botez valid numita „botezul dorintei” de ce nu ar putea fi considerata ca fiind aplicabila in cazul bebelusilor morti in maternitatea Giulesti? Si daca ei pot fi considerati botezati valid de ce nu li s-ar putea face slujba de inmormantare?
Intreb si eu cu gandul la niste parinti care traiesc drama dupa drama...