| 
				  
 
			
			Recomand a se lectura cu atentie Despre pruncii care mor prematur de Sfantul Grigorie de Nyssa.Am luat un fragment.
 "Sa presupunem la un ospat o bogatie variata de  mancaruri si sa ne inchipuim ca intre toti oaspetii veniti acolo era  unul care cunostea exact gusturile si inclinarile tuturor invitatilor  din intreaga multime, stiind si ce-i place fiecaruia si ce nu. Acestui  om i s-a incredintat atata putere si raspundere, incat putea sa  randuiasca, singur, pe seama fiecaruia, ceea ce credea el ca le convine  sau nu, avand libertatea sa randuiasca lucrurile in asa fel incat nici  sa nu-i imbolnaveasca cu mancarurile, dar si sa pregateasca mancari cat  mai hranitoare fara sa provoace tulburari in stomacul oaspetilor prin  multimea bucatelor. Pe langa acesta se mai afla acolo, ales din multimea  pivnicerilor, si unul mai mare peste bauturi, care era si capetenia  petrecerii, care trebuia sa serveasca bauturile trebuind sa fie  incontinuu, de la inceput pana la sfarsit, in buna dispozitie,  inveselind pe toti, dar' ferindu-se curat de orice betii si alte  nebunii.
 Dupa cum unuia nu-i place mirosul unor bucate, in  care lipseste - zice altul - ce-i mai de dorit, acuzand pe capetenie de  nepricepere, care ar face asa ceva din invidie, iar nu ca pe unul care  lucreaza in numele Providentei dumnezeiesti. Daca ne gandim la cei care  in urma bauturii au o tinuta necuviincioasa dedandu-se la vomitari,  gesturi urate si la rostirea unor cuvinte nepotrivite, acestia multumesc  celui care i-a certat mai inainte, incat acum s-a putut stapani de la  astfel de fapte lipsite de masura.
 Daca am inteles bine pilda spusa adineaori, ne va fi  usor s-o aplicam la intelesul temei propuse. Si care-i aceasta tema?  Carei cauze se datoreste faptul ca in stradania lor parintii care pun  cel mai mare pret pe faptul de a-si asigura dupa ei un urmas vrednic,  Dumnezeu rapeste totusi adeseori fara vreme, la o varsta prea putin  dezvoltata, pe unele din fiintele pe care le-a plasmuit? Celor care pun  astfel de intrebari le amintim pilda cu banchetul, caci la masa vietii  sunt multe si variate bucate (sa ma intelegi bine cand ti-am vorbit de  destoinicia pregatirii bucatelor si de pregatirea lor dupa diferite  gusturi, caci nu toti cauta sa-si indulceasca viata cu mierea  placerilor, ci pentru ei undeva viata e condimentata dupa gusturi mai  piperate, cum nascocesc, de pilda, cei ce alearga dupa placeri si dupa  dresuri de tot felul incat sa le gadile stomacul cu mai multa acreala,  cu mai multa sare si cu mai mult piper), pentru ca nu toate  indeletnicirile cer sa ne indulcim viata, facandu-ne-o mereu placuta si  vesela, ci in unele cazuri viata ne-a adus prea multa saratura in  bucate, alteori ea are gust piperat, otetit, cu gust amar si uneori  acru, adeseori ramanandu-ne hrana nemistuita si greu de acceptat multe  din intamplarile vietii, multe din vasele din care mancam fiind pline de  falsitate si de inselaciune, multi din oaspeti punand sa fiarba in  aceeasi oala pacatul ingamfarii la un loc cu inselaciunea gatelii, altii  prajesc si beau laolalta nerusinarea cu ratacirea betiilor nesfarsite,  pe cand altii pun alaturi vomitarea gresitei lor judecati cu insinuarile  cele mai rusinoase ale desfranariisl. Ca sa nu intarzie prea mult cu  pregatirea unui astfel de banchet, cel care nu-i in stare sa se poarte  cinstit si cuviincios la masa e scos mai devreme din ceata comesenilor  ca sa nu faca ceva ce nu se cade in astfel de intalniri, apucaturi care  se potrivesc mai mult pornirilor dobitoacelor."
 
			
			
			
			
				  |