[Doriana]

Demult, Iisuse, ai trecut,
Pe aicea doar o data...
Si zeci de veacuri nu au putut
Sa stearga chipul Tau placut,
Din ochii care Ti-au vazut,
Fiinta minunata!

Ce har putut-ai oare-avea
In vorba si-n privire,
Ca veacuri au trecut asa,
Si nu Te-au putut uita,
Le-ai fermecat cu vraja ta,
Intreaga lor simtire!

Prin ce minune le-ai rapit,
Intreaga lor fiinta?
Ca toti au plans, au patimit,
Si totusi nu Te-au parasit,
Au fost zdrobiti,
Dar au invins, crezand in biruinta.

Ca ne-ncetat , de cand Te-ai dus,
Ti-asteapta revenirea,
Ca-n focul mai aprins , Iisus,
Din rasarit pana-n apus ,
Te cheama -n dorul lor nespus
Si-i mistuie iubirea.

De mii de ani toti te doresc
Cu-acelasi dor in cale,
Iar asteptarile ce cresc,
Mai mult iubirea le-o sporesc,
Mai mult, mai mult doresc,
Lumina fetei Tale!

O, de-ai veni cat mai curand,
Te-asteapta - ntreaga fire!
Te cheama stelele plangand,
Te asteapta-amurgul suspinand,
Si zori, si-apus;si-n dor cantand,
Adanca mea iubire....

(autor necunoscut)