Citat:
În prealabil postat de sophia
"Sunte unele familii lovite de Dumnezeu pentru pacatele lor cu lipsa copiilor."
Oare pentru care pacate, Eugen?
|
In primul rand cele trupesti evident, pacate care le-au savarsit fiecare inainte de casatorie, fie ei impreuna pentru ca au avut relatii intime necasatoriti fiind, fie cu alte persone s-au desfranat, fie s-au masturbat ... si evident nu s-au pocait de pacatele lor (spovedanie, imparatasanie, milostenie, post, rugaciune...):
http://vorbeintelepte.wordpress.com/...pasesc-copiii/
Parintele Arsenie Boca:
Acestea sunt faradelegile ce iau chip de om, „materializate” in urmasi, ce striga vinovatiile parintilor. Acestia sunt
„pruncii nascuti din somnul necurat, martori ai nelegiuirii parintilor, cand stai sa cercetezi” (Cartea înțelepciunii lui Solomon 4, 6). Asa se razbuna pacatele parintilor in bietii copii, care nu au nici o vina si nici un viitor.
Singura scapare este de a nu ajunge aici. Exista o cale care nu are faradelegi – Taina cununiei. Casatoria este o taina dintre cele 7, tocmai ca sa nu ingaduie intr-insa atata serparie de faradelegi.
Iata cateva feluri de patimi prin care isi prapadesc oamenii samanta si vlaga, aprinsi de pofte contra firii:
- onania;
- curvia (concubinajul);
- sodomia (homosexualitatea);
- bestialitatea (zoofilia);
Iar in casatoria legitima:
- desfranarea (perversiunile);
- fereala de zamislire (contraceptia);
- crima de avort;
- preacurvia (adulterul);
- nesocotirea vremurilor oprite de Biserica de la impreunare.
Dar ce e atunci dupa fire? Ce nu este faradelege? Numai si numai ceea ce este spre zamislirea pruncilor! Pentru ca binecuvantarea lui Dumnezeu nu s-a dat faradelegilor. Deci sa ridicam casatoria din desfranare la inaltimea de Taina!
Neamul pe care Dumnezeu il stie ca nu va da roade vrednice de pocainta il va stinge ca pe smochinul neroditor, prin morti napraznice, boli incurabile, boli genetice, etc. Legea atotputernica care intoarce faptele oamenilor in bratele lor este aratata in Sfanta Scriptura: „Fiii desfrânaților nu vor avea desăvârșire și sămânța ieșită din patul nelegiuit se va stinge. Că de vor și avea viață lungă, nu vor fi de nici o treabă și bătrânețile lor, la urmă de tot, vor fi fără cinste. Iar de vor muri de timpuriu, vor fi fără nădejde și fără mângâiere în ziua judecății. Căci neamul celui nedrept are sfârșit groaznic” (Cartea înțelepciunii lui Solomon 3, 16-19).
Scurtarea vietii a venit neamului omenesc ca o plata pentru caderea in desfranare. De Dumnezeu nu scapi prin faptul ca nu-l asculti, Ii tagaduiesti existenta, sau iI nesocotesti Biserica, pentru ca El are o randuiala si-ti cere s-o urmezi. Un trecut pacatos insoteste omul ca un cazier judiciar. Ispasirea e obligatorie, rabdand palmele trecutului peste obrazul mintii.
„Cei nelegiuiți vor fi pedepsiți după cugetul lor cel viclean, pentru că nu le-a păsat de cel drept, iar de Dumnezeu s-au depărtat. Defăimătorii înțelepciunii și ai învățăturii sunt ticăloși, și nădejdea lor este deșartă și ostenelile lor fără de folos și lucrurile lor netrebnice. Femeile lor sunt fără de minte și copiii lor sunt stricați și spița lor este blestemată. Drept aceea, fericită este cea stearpă care nu s-a pângărit și care n-a cunoscut pat cu păcat; ea va avea roadă la cercetarea sufletelor. Tot așa famenul ale cărui mâini n-au săvârșit fărădelegea și împotriva Domnului n-a gândit cele rele; el va primi aleasă plată pentru credința lui și în templul Domnului locul cel mai de dorit. Căci roada bunelor osteneli este slăvită și rădăcina înțelepciunii n-are pieire” (Cartea înțelepciunii lui Solomon 3, 10-15).
Dar milostivirea lui Dumnezeu, care “nu de bunavoie umileste si pedepseste pe fiii oamenilor” (Plâgerile lui Ieremia 3, 33), aduce in cate unii inclinarile bune ale strabunilor si copilul ajunge de mic la deosebirea dintre bine si rau. Despre acestia zice Dumnezeu: „un fiu, care, văzând păcatele, văzând toate câte le-a făcut tatăl său, el se păzește și nu face nimic asemenea, …acest om nu va muri pentru nedreptățile părintelui său, ci în veci va trăi, …pentru că fiul a făcut ceea ce era drept și legiuit și toate legile Mele le-a ținut și le-a împlinit; de aceea va trăi” (Iezechiel 18, -14, 17, 19).
Citat:
În prealabil postat de sophia
Mai este un aspect, la abstinenta. Exista riscul sa cazi in alte pacate totusi. Nu toti barbatii au puterea asta si hormonii...
Trebuie f.bine gandit totul. Si trebuie vorbit si cu duhovnicul, dar cat poate stii si el...? Ce sa spuna el in asa problema privata. Stie el cat sunt de fertili oamenii, sau cat rezista separati?
Chiar vreti imposibilul de la niste oameni.Of!
Si trebuie intai vazut cat de fertili sunt oamenii. Daca se abtin in nestire si ei de fapt nici nu pot avea copii?
|
m-ai inteles grsit... nu am spus abstineta totala in casatorie!!! chiar am subliniat ca vai de cei ce pun peste oameni juguri inutile si greu de purtat:
"Iar El a zis: Vai și vouă, învățătorilor de Lege! Că împovărați pe oameni cu sarcini anevoie de purtat, iar voi nu atingeți sarcinile nici cel puțin cu un deget. " Luca 11,46"
Am spus ca trebuie sa mergem la parintele Duhovnic si sa ascultam de Dumnezeu.
Daca ne puteam infrana nu ne casatoream evident... dar nici nu trebuie sa transformam casatoria intr-o patima (adica sa nu ne dorim copii deloc), inrobire sexuala perversa... ci totul trebuie facut dupa randuiala (respectarea posturilor, a zilelor de sarbatoare).
Sotii trebuie sa se inteleaga ca nu cumva sa pice in alte patimi mai grele, adica cei care nu se pot infranta pica in preacurvire (sex cu alte persoane) sau masturbare... de aceea repet, nu trebuie sa facem nimic de capul nostru ci doar sub indrumarea Duhovnicului.
Eu cunosc mai multi preoti cu mare har de la Dumnezeu care indruma oamenii spre mantuire (inclusiv in cele intime evident caci sunt o componenta importanta a casatoriei).
Cunosc preoti care desi au harul Duhului Sfant au studiat si psihologia (au absolvit si facultatea de psihologie) pentru a putea ajuta si mai mult oamenii, duhovniceste evident.
Cunosc preot care a dat canonul urmator mai multor familii tinere: mergeti acasa si faceti copii (si veniti cu pruncii la Hristos, la Biserica).