Cuvantul "mijlocire" cred ca m-a lamurit. Am inteles ca si ei lucreaza prin harul de la Dumnezeu. Singura frica a mea este sa nu cumva sa fie gresit sa ne rugam la "altceva/altcineva" si in felul asta sa suparam pe Dumnezeu. Ma consolez cu ideea ca suntem iertati cand gresim daca intentiile ne sunt crestine si nu este cazul aici ca as fi ca Toma necredinciosul doar ca vreau sa fiu precauta ca sa evit sa gresesc. Sunt multe lucruri si prectici in ziua de azi care par a fi crestine si sunt de fapt rele mascate...de ele incerc eu sa ma feresc.
Citind in Biblie uneori, felul in care oamenii de atunci precticau credinta este mult mai simplu si mai "pur" ca sa zic asa, nealterat de diferite practici si superstitii si asta ma face sa ma intreb care sunt in prezent cele autentice si care nu.
Oricum eu va multumesc pentru raspunsuri si ma rog ca Dumnezeu sa ne judece in final dupa ceea ce este in sufletele noastre cu adevarat si nu dupa ceea ce am facut din erori.
|