stiti cum mi-ar placea mai mult? sa fie o ora relaxanta cu un profesor capabil sa explice, dupa cum am mai spus, si sa nu ne oblige nimeni sa-nvatam, ci sa vina de la sine... dak profesorul e bun, e convingator, copilul se va duce de bunavoie la biserica si va invata Tatal nostru fara nicio problema. un fel de predica :) dar cu dialog intre prof si elevi.
formarea se face si prin informare ;)
se spune k nu e bine sa citesti cartile ereticilor pt k mai mult te ratacesti... dar eu, personal, mai mult m-am intarit in credinta vazand ce aberatii scriu altii... presupun k mai sunt si altii k mine. bineinteles, asta presupune pregatire si capacitate de a identifica erorile. unui copil nu-i poti da o carte in mana si sa-l lasi sa descopere singur, trebuie sa-l ajuti: "uite aici au gresit" "aici nu au dreptate pt k..." pana se obisnuieste sa descopere singur. altfel, knd va fi mare nu va fi obisnuit, nu va stii cum sa fak fatza falselor argumente si... e posibil sa le cada prada. dak vreti exemplu... v-il dau pe cel mai recent: evanghelia dupa Iuda. cati dintre cei kre au invatat si invata religie in scoala stiu sa argumenteze de ce e falsa (fara sa le fi argumentat altcineva inainte)? foarte putini, probabil ii poti numara pe degete. i-am auzit pe foarte multi spunand "de ce sa credem numai in cele 4 evanghelii? de ce sa nu credem si in celelalte? mi-am luat libertatea de a crede despre Iisus k a fost un om k oricare, cu patimile lui"... cam asta e rezultatul predarii in scoli.
|