Citat:
În prealabil postat de annajanette
"Cand omul ia seama la sine si se defaimeaza, fratele este pretuit cum se cuvine; cand, insa, omul se crede bun, gaseste cafratele este rau."
Din cate stiu eu si din propria experienta, atunci cand ajungi sa te subestimezi, ajungi intr-un final a sfarsi prin depresie, de ce trebuie sa ma defaimez..ok o sa ziceti ptr smerenie ca sa nu ajung a ma mandri, nici eu nu sunt de acord cu mandria dar nu va suparati prea multa subestimare duce la depresie si depresia ghici unde?
acum va las pe voi sa va dati cu parerea.
<b>eu una nu sunt de acord cu defaimarea.</b>
|
Nu cred că trebuie să ne impunem să credem ceva, în cazul de față că am fi inferiori altora. Acest fel de autosugestie nu duce la nimic bun.
Dar trebuie să omorâm fiara slavei deșarte din noi, să ne umilim în fața altora măcar de câteva ori. Mândria adamică de care suferim toți nu poate fi distinsă și nu poate fi înlăturată atât timp cât suntem legați pătimași de lume prin confortul unei reputații satisfăcătoare.
Abia după ce suntem umiliți inima începe să se înmoaie, să ne facem mai buni.