„
Geometria euclidiană este cea mai veche formalizare a geometriei, și în același timp cea mai familiară și mai folosită în viața de zi cu zi. Așa după cum indică și adjectivul euclidiană, aceasta a fost enunțată prima dată de către gânditorul Euclid, din Grecia antică, în secolul al IV-lea î.Hr..
Geometria euclidiană este un ansamblu de leme, corolare, teoreme și demonstrații, care folosește doar patru noțiuni fundamentale: punct, dreaptă, plan și spațiu, și care se bazează pe următoarele cinci axiome, enunțate de Euclid în cartea sa Elementele:
1.Prin oricare două puncte neconfundate trece o dreaptă și numai una;
2.Orice segment de dreaptă poate fi extins la infinit (sub forma unei drepte);
3.Dat fiind un segment de dreaptă, se poate construi un cerc cu centrul la unul din capetele segmentului și care are segmentul drept rază;
4.Toate unghiurile drepte sunt congruente;
5.Printr-un punct exterior unei drepte se poate trasa o singură paralelă la acea dreaptă.
În geometria euclidiană, trei puncte necoliniare determină un plan și numai unul, iar patru puncte necoplanare determină un spațiu.
Începând cu secolul al XVIII-lea s-au dezvoltat alte formalizări ale geometriei (pe scurt numite "geometrii") care nu acceptă una sau mai multe din axiomele lui Euclid. Acestea poartă numele colectiv de geometrii neeuclidiene.”
Acum să verificăm validitatea reală a axiomelor:
Dacă luăm în considerare că un om ce merge pe pământ și pe ape drept și paralel cu pământul și apele va ajunge în același punct de unde a plecat ori dacă facem exeprimentul cu un fascicul de rază laser care se trimite pe deasupra pământului, să zicem dintr-un satelit sau dintr-un turn, exact paralel cu pământul de dedesubt și vedem că raza daca are suficientă energie va ajunge în același punct de unde a fost tras, și ea nu merge în curbă, atunci ajungem la concluzia că dreapta și segmentul sunt niște noțiuni iluzorii.
La fel este și cu mișcarea Soarelui care deși merge drept pe deasupra pe o dreaptă, el în timpul unui an parcurge cea mai lungă dreaptă posibilă, deci iată că soarele merge pe cea mai lungă rază căci abea după 1 an și nu după o zi ajunge el să pornească iar pe aceiași direcție terminând segmentul; deci abea după un an de zile el ajunge la originea traiectoriei sale perfect drepte, în linie dreaptă pe deasupra pământului și a apelor de sub Cer. Luna are o traiectorie dreaptă și ea.
După cum se observă avem deaface cu ceva extraordinar, cu o dreaptă infinită ca direcție căci se merge la infinit drept pe aceiași direcție dar cu toate astea ea este finită căci se poate măsura lungimea segmentului de la un capăt până la același capăt căci după un timp trece prin același loc. Deci paralel cu pământul și cu apele de sub cer, se pare că avem o axiomă de genul: prin orice două puncte aflate la aceiași distanță cu pămîntul trece o dreaptă infinită ca mișcare într-un sens, pe aceiași direcție în același sens dar de lungime fixă căci vom ajunge neândoielnic să pornim din același punct origine după un timp deci avem cu siguranță un segment măsurabil și finit.
Deci ar fi:
1. Prin orice punct într-o direcție paralelă cu pământul și apele trece o singură dreaptă de o lungime oarecare finită, măsurabilă, deci punctul și direcția oarecare paralelă cu pământul formează un singur segment de lungime fixă. Segmentele fiind diferite ca lungime unele față de altele în funcție de direcție. Și iată cum dreapta pe care merge Soarele se intersectează cu ea însăși și abea după ce-și intersectează într-un an toate direcțiile abea atunci ajunge în punctul origine. Deși merge perfect drept pe direcție, iată direcția se întersectează cu ea și segmentul nu e infinit.
2.Deci nu poate fi extins la infinit ca lungime ci cu siguranță va fi doar un segment de dreaptă finită și măsurabilă între origine și origine pe un sens de mers drept paralel cu suprafața pământului și apelor de sub Cer.
3.Nu se pot desena cercuri decât cu raza mai mică decât jumătate din lungimea segmentului, căci dacă depășești jumătatea ai să fi mai aproape de origine din partea opusă.
4.După cum se observă, un punct origine și o direcție și un sens determină o lungime a unui drum parcurs în linie dreapătă, o lungime unică a unui segment și lungimile pot fi diferite chiar dacă pornim din aceiași origine pe direcție paralelă cu pământul și apele de sub Cer, căci Soarele merge 1 an sau 4 ani pe același segment până să ajungă de unde a plecat dar cel mai scurt drum ar fi de 1 zi ca să ajungă exact în același loc, deci nu este posibilă congruența unghurilor și a segmentelor deoarece lungimile segmentelor sunt funcție de direcție, de unghiuri, deci există o relație între unghi, lungime și direcție în traiectoriile paralele cu suprafața pământului și mărilor.
5.Nu se poate trasa deoarece s-ar putea ca punctul acela să se afle pe dreaptă.
Deci axiomele geometriei sunt niște minciuni închipuite și scornite din mintea omului ce nu a cunoscut pe Dumnezeu și nu a crezut cum este scris și nu au văzut ei științificii nici Soarele și nici Luna în mișcările lor drepte pe deasupra pământului.
În direcție ortogonală, perpendiculară, față de suprafațăa pământului și a mărilor nu știu să mă pronunț deoacamdată. Deci spațiul și pe verticală și nu numai pe orizontală nu știu cum este alcătuit.