Citat:
|
În prealabil postat de ispita_ta
intreb pt k am citit despre un sfant (din pacate nu i-am retinut numele) kre a fost calugar... avea patima curviei, dar in fiecare noapte dupa ce venea de la femeia respectiva isi regreta fapta si se ruga de fiecare data cu lacrimi sa-l ierte... intr-o noapte tot asa: dupa o frumoasa aventura a revenit in chilia sa unde iar s-a rugat pt a fi iertat; in acest timp Dumnezeu i s-a aratat si i-a spus k a venit sa-l ia intru Imparatia Cerurilor... diavolul, revoltat, L-a intrebat: "cum il iei?! n-ai vazut ce curvar e?!" iar Dumnezeu i-a raspuns ceva de genul: "Daca m-a rugat de fiecare data sa-l iert, de ce sa nu-l iert?" ...
(a fost gasit mort in pozitia in kre s-a rugat)
:( :( :( dar eu nu pot regreta, nu-mi vine acel sentiment de regretare... si am inteles k principala conditie pt a fi iertat este sa regreti... : ((
|
ai omis ceva de aici: în momentul în care omul venea la rugăciune si îi părea rău, pe lângă acest regret avea si vointa de a nu mai repeta.
Că nu putea să nu mai desfrâneze... asta vine de la Dumnezeu si nouă ne este doar puterea vointei.
Stii, raiul este plin de păcătosi, ... pocăiti. Nu deznădăjdui, tu în orice moment dă voința ta toată, cât poti. Dumnezeu se va milui si te va întări, dar tot în timp.
Doamne ajută!
Ionut
PS: am mai spus în altă parte: mergeti la duhovnic, la un părinte, pentru întărire [prin stergerea păcatelor] si pentru sfaturi [cu rugăciunile voastre aceste sfaturi sunt de la Hristos].