Citeam nu demult ca a incerca sa "deschizi ochii la credinta" unei persoane de alta religie este de fapt o mare ispita menita a te abate pe tine insuti / insati de la propria cale spre mantuire. Nu de putine ori discutiile de genul celei de fata au degenerat in insulte si rabufniri pline de manie ale participantilor.
Eu una sunt de parere ca trebuie sa ne iubim aproapele ca pe noi insine indiferent daca acest aproape e ortodox, protestant, catolic, etc. E drept ca multi oameni din jurul nostru nu se lasa cu usurinta iubiti
insa tocmai atunci, cand ne simtim asaltati si calcati pe bombeu de catre ei, trebuie sa dovedim ca am invatat lectia iubirii neconditionate!
Eu ma intreb, daca aici pe forum ar intra un martor al lui Iehova si-ar incepe sa faca prozelitism asa cum incearca si pe la usile noastre,
pentru ca aceea este calea lui spre mantuire, n-ar trebui sa urmam si noi propria cale, iubindu-l ca pe aproapele nostru?
Iertare si Doamne ajuta!