Exista oare tabula rasa pt Domini Canes?Torquemada era numit "The hammer of heretics, the light of Spain, the saviour of his country, the honour of his order". O scurta trece in revista,dpdv istoric, a metodelor aplicate de catre Inchizitie pe stil Malleus Malleficarum.
Illegitimi non carborundum.

,,1.Taurul mândru=Condamnaţii erau închişi în interiorul acestui taur metalic, iar sub acesta se aprindea un foc. Metalul era apoi încins până la alb, în timp ce omul dinăuntru se prăjea, la propriu.

2.Gâdilătoarea spaniolă=Este vorba de un instrument foarte simplu, folosit pentru jupuirea victimei de piele. Din cauza formei sale, putea sfâşia muşchii şi, de asemenea, fractura oasele condamnatului. Victima era complet dezbrăcată şi legată, fără nici un fel de apărare, după care călăul trecea la actul propriu-zis al jupuirii, uneori în cadru public. De obicei, se începea de la membre, continuând cu pieptul, spatele, gâtul şi, în cele din urmă, faţa.

3.Scaunul spaniol=Au existat multe variante ale acestui instrument de tortură, însă toate au un element comun: şezutul, spătarul, braţele şi partea pe care se sprijineau membrele inferioare şi tălpile erau acoperite cu cuie. În funcţie de scaun, numărul cuielor varia de la 500 până la 1.500. Pentru a imobiliza victima, i se legau încheieturile mâinilor de braţele scaunului; într-o altă versiune a scaunului, două bare metalice presau antebraţele victimei pe cuie, care pătrundeau şi mai adânc în carne. Alte versiuni au spaţii goale în şezut, unde călăul punea cărbuni aprinşi, provocându-i victimei, încă în stare conştientă, arsuri severe.

4.Sfărâmătorul de capete=A fost un instrument des folosit pe întreaga durată a Evului Mediu, în special de către Inchiziţie. Victima îşi punea bărbia pe bara de jos, în vreme ce cupa de sus acoperea calota craniană. Călăul strângea apoi şurubul, presând încet capul victimei. Efectele erau îngrozitoare: mai întâi cedau dinţii, care se sfărâmau. Condamnatul murea în dureri atroce, însă nu înainte ca ochii să îi iasă, literalmente, din orbite.

5.Para durerii=Acest instrument în formă de pară era introdus într-unul din orificiile corporale ale victimei: vaginul, în cazul femeilor, anusul, la homosexuali, şi gura, în cazul blasfematorilor şi al mincinoşilor. Instrumentul era alcătuit din patru piese în formă de frunze, care se separau încet, pe măsură ce călăul rotea şurubul din vârf. Rămânea la latitudinea călăului dacă să producă doar rupturi ale epidermei sau să strângă şurubul până la capăt, mutilând victima.

6.Rastelul=Scopul principal era dislocarea tuturor încheieturilor victimei, care era legată de încheieturile mâinilor şi picioarelor. Corpul condamnatului era întins prin rotirea cilindrilor pe care se înfăşurau funiile.

7.Crocodilul=Victima era închisă într-un tub metalic larg abia cât să încapă. Tubul, care avea colţi metalici asemănători dinţilor crocodililor, era apoi închis, imobilizând complet persoana din interior. Doar capul şi labele picioarelor rămâneau afară. Uneori, călăul aprindea un foc dedesubtul tubului. Victima se prăjea, la propriu. În plus, colţii instrumentului se încălzeau până la roşu. Mai târziu a apărut o variantă simplificată care se prindea în jurul taliei condamnatului. Colţii erau introduşi ulterior, prin batere cu ciocanul, perforând abdomenul victimei, care pierea în chinuri groaznice.

8.Leagănul lui Iuda=Era o formă de tortură extrem de dureroasă. Condamnatul era aşezat deasupra unei piramide triunghiulare, cu picioarele legate unul de celălalt, astfel încât mişcarea unuia singur să provoace dureri. Vârful piramidei era apoi introdus fie în vagin, fie în anus (în cazul bărbaţilor). Tortura dura de la câteva ore până la zile întregi.

9.Măgarul spaniol=Consta dintr-o placă principală montată pe bârne încrucişate, care susţinea o structură în formă de acoperiş. Gradul de durere putea fi ajustat prin folosirea unor greutaţi mai mari sau mai mici."


Daca cineva considera ca doreste sa le vada live>sa faca o vizita turistica la:

http://www.torturamuseum.com/instruments.html


IN MEMORIAM

The LORD Is My Shepherd

Domnul este Păstorul meu:nu voi duce lipsă de nimic.
El mă paşte în păşuni verzi şi mă duce la ape de odihnă;
Îmi înviorează sufletul si mă povăţuieşte pe cărări drepte
Din pricina Numelui Său
Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii,
Nu mă tem de nici un rău căci Tu eşti cu mine
Toiagul si nuiaua Ta ma mîngîie
Tu îmi întinzi masa în faţa potrivnicilor mei;
Imi ungi capul cu untdelemn,si paharul meu este plin de dă peste el
Da, fericirea si îndurarea mă vor însoti în toate zilele vietii mele,
Si voi locui în casa Domnului până la sfârsitul zilelor mele