Citat:
În prealabil postat de Rodica50
Sigur că este trist sa nu-si aminteasca nimeni, dar este si tragic! Exemplul personal ajuta mult.
|
pentru uni nu e trist deloc,pentru ca daca era trist s-ar fii dus macar la cimitir dar de 7 ani de cand e mort nu au dat pe acolo,eu mai ma duc si mai pun flori si incerc sa-l ingrijesc ca e ca un mormant parasit....
iar daca l-ar pare rau ar fii astefl....dar nu le pare rau......arunca mereu sarcina unul altuia,da sa faca X sau sa dea Y de pomana ca are mai multi bani e.t.c....si culmea e ca am crescut in sanul biserici si am ajuns mai rau ca pagani si asta din cauza banilor.....dar poate viata ii va invata ca asa cum au fost parinti lor...tot parintii lor raman......!eu acum stau cu mama,multumesc lui Dumnezeu la 70 de ani ai ei e sanatoasa dar o data nu o suna si nici nu o viziteaza nimeni si e in viata ma indoesc caci cand nu va mai fii o vor cauta...indiferenta de acum va ramane si atunci.....
si cand le reamintesc zic...lasa ma cu placa asta cu muritul...asta e fiecare cu viata lui....
oricum eu nu mai incerc sa ii conving ca indiferent cum sunt sunt parinti lor......
eu nu cred ca isi vor da seama vreo data......pt ca tine de suflet si de inima.......mama mereu zice imi dau eu de pomana cat sunt caci dupaia cu ciguranta ai mei copii nu vor da si ce o doare mai mult e ca ne a crescut la biserca si totusi.......
deci trebuie sa ai suflet si inima sa da i de pomana....