[Didi88]

Care este raportul dintre Rozariu şi viaţa zilnică?

"Inima noastră - a afirmat Ioan Paul al II-lea în primul său an de pontificat - poate să cuprindă în aceste decade ale Rozariului toate faptele care compun viaţa individului, a familiei, a naţiunii, a Bisericii şi a omenirii". Tocmai asupra "implicaţiei antropologice" se opreşte papa, definindu-l "secretul pentru a ne deschide mai uşor la o cunoaştere profundă şi implicatoare a lui Cristos prin intermediul Mariei", dar şi un mod pentru a cere ajutor de la Cristos pentru "multele probleme, necazuri, trude şi proiecte care marchează viaţa noastră". Rozariul este şi un răspuns la acea "exigenţă reînnoită de meditaţie", tipică pentru epoca noastră.
În ce sens Rozariul este rugăciunea pentru pace şi pentru familie?
Pacea şi familia: pentru papa Ioan Paul al II-lea acestea sunt două domenii deosebite în care
rugăciunea Rozariului se dovedeşte capabilă "să dea speranţă pentru un viitor mai puţin obscur".

- "Rozariul este rugăciunea orientată din natura sa spre pace", scrie Ioan Paul al II-lea în Scrisoarea apostolică din anul 2002, "şi datorită roadelor de iubire pe care le produce", între care "dorinţa de a primi, a apăra şi a promova viaţa, luând asupră-şi suferinţa copiilor din toate părţile lumii"; de "a da mărturie despre fericiri în viaţa de fiecare zi"; de "a deveni Simon din Cirene" în fiecare frate doborât de durere sau zdrobit de disperare". Într-un cuvânt, de a deveni "constructori ai păcii în lume" şi de "a spera că şi astăzi , o "bătălie" atât de grea ca aceea a păcii poate să fie câştigată".
- Alt versant critic al timpului nostru, pentru care Ioan Paul al II-lea cere un supliment de angajare,
este cel al familiei. Relansarea Rozariului în familiile creştine, în cadrul unei pastoraţii mai largi a

familiei, poate să constituie, după cum spune papa, o ocazie optimă pentru:
* a alimenta rugăciunea familiară atât de importantă şi astăzi;
* a încredinţa rugăciunii Rozariului itinerarul de creştere a copiilor;
* a redescoperi valoarea tăcerii;
* a favoriza faptul de a sta împreună şi de a comunica în rugăciune între diferiţii membri ai
familiei