Citat:
În prealabil postat de lacrimi
Poate o fi vreun semn...
|
Stiut este ca Bunul nu lasa pe nimeni din cei care-L cauta in adevar si cu inima curata.
Semne si minuni face cu fiecare dintre noi, cu atat mai mult cu cei care si-au deschis sufletul spre El, indiferent de alegerea de pana atunci.
Parintii au o vorba:acolo unde s-a inmultit pacatul, prisoseste harul. Sau:cu cat este omul mai departe de Dumnezeu prin pacatele savarsite, cu atat El nu ezita sa faca mari minuni pt. a-l aduce pe om la calea Lui cea dreapta.
Parintele Iosif Isihastul spune:
"Mai intai a fost acea raza a chemarii lui Dumnezeu, care chiar si numai ea singura ne ajuta sa ne curatim. Dar ea inca nu era perceputa de simtirea mintii, deoarece acea lucrare dumnezeiasca nu era vazuta de nimeni, ci era numai simtita uneori in anumite stari ale trupului.
Aceasta lucrare pricinuia agerime si intelegerea unor noime duhovnicesti, intristare si lacrimi precum si pomenirea si simtirea pacatelor savarsite. Nastea inca si dorinta pentru nevointe si contemplatii naturale si placute lui Dumnezeu, precum si cele care inveselesc foarte mult sufletul nostru.
Dar nu vederea care se percepe cu mintea in lumina cea preastralucitoare, ca ceea de trei ori fericita, care ni se arata noua si care vine in adiere lina.
Aceasta, ca o baie dumnezeiasca ce spala totul, curata mintea, iar intregului trup ii pricinuieste o desavarsita schimbare. Mintea inmoaie, ca sa spunem asa, inima si intareste in mare masura insusirile bune existente in mod firesc in trup.
Iar aceasta schimbare daruieste o ravna fierbinte, lacrimi si dragoste nespusa pentru Domnul."
("Staretul Iosif Isihastul - Nevointe, Experiente, Invataturi" - Ed.Evanghelismos,2009, pag.265)