Citat:
În prealabil postat de TIBS
Din ce spui tu aici rezulta ca un om , chiar patriarh sau episcop de ar fi, nu are dreptul la pocainta, spovedanie si parere de rau pentru o decizie pe care a luat-o la un moment dat. Dar patriarhii si episcopii nu sunt '' infailibili'' in materie de credinta ca si papa asa ca ei mai pot sa greseasca.
|
Probabil ca au fost unii dintre membrii delegatiei care, mai ales dupa caderea Constantinopolului, au renuntat la mentinerea Declaratiei de unire semnate la Florenta. Dar tot asa poate fi adevarat ca au existat si ne-membrii ai delegatiei care, si inainte si dupa caderea Constantinopolului si-au manifestat acordul fata de hotararile acestui sinod.
Pana acum doar papa a avut (/are) pretentia de infailibilitate (inafara unui conciliu), insa nu in orice materie. Dar un sinod considerat ecumenic, de la inceput pana la sfarsit ul intrunirii sale, este infailibil - si nu am auzit de necesitatea "corectarii" unui sinod ecumenic...de persoane private, fie ele chiar patriarhi sau papa.
Ce hotareste un sinod ecumenic, asa ramane.
Acum, ar ramane de discutat cand si in ce conditii un sinod considerat ecumenic, si intrunit dupa toate regulile celorlalte sinoade ecumenice, isi poate pierde caracterul de ecumenicitate.
Desigur, daca stam sa ii cercetam pe cei care nu au fost de acord cu sinodul de la Calcedon, asa-numitii pre-calcedonieni, de fapt considerati eretici prin nerespectarea hotariii zisului sinod, ei ar spune cam la fel...sunt ecumenice doar sinoadele pe care le acceptam, celelate, pe care nu le (mai) recunoastem...nu sunt ecumenice. Ei, o asemena socoteala nu este prea...ortodoxa.
Dar sa ne intoarcem la argumentul nostru:
EXISTA SAU NU VRE-UN PARINTE / SINOD ECUMENIC INAINTE DE 787 (ULTIMUL SINOD RECUNOSCUT DREPT ECUMENIC SI DE RASARIT SI DE APUS) CARE SA FI FOLOSIT EXPRESIA "DUHUL SFANT PURCEDE NUMAI DE LA TATAL"?