Pana acum sincer mi-a placut foarte mult mesajul scurt al Gabrielei. Felicitari !
Si de Daniel imi place !
Dar nu sunt de acord cu Tarancuta (simpatie !:-). Ne-am obisnuit noi crestinii oarecum cu ideea ca am purta o cruce "fabuloasa" si eu nu sunt de acord. Vrem cateodata sa ne asemuim Mantuitorului in incercarile sale doar asa... cate putin... si ca sa ne vaitam. Dar majoritatea ar trebui sa multumim in fiecare clipa si cu lacrimi pentru fericirea vietii si multele daruri pe care iata : Bunul Dumnezeu ni le face ! Va asigur ca a suporta suferinta Lui Hristos ca Fiu si Dumnezeu depaseste cu mult chiar si imaginatia celor mai exigenti si cu mult limitele oricui ! Chiar Sfintii Apostoli care erau deja barbati puternici s-au lepadat si au fugit si s-or ascuns !
Noi in schimb ne vaitam mereu ca purtam noi inchipuite poveri ale lumii si uitam sa ne intrebam daca Bunul Dumnezeu vrea si sa fim fericiti si chiar sa-i aratam asta si chiar si lumii !
Eu va intrebam totusi despre rostul purtarii crucii ? E bine sau nu ? La vedere sau ascunsa ? Trebuie sau dimpotriva ?
Va multumesc si astept raspunsurile voastre !

Iubesc sa Te Iubesc !