[AlinB]

Casiana,

ce am scris eu au fost niste concluzii care le-am tras in baza a ceea ce ai scris prima data si acum vad ca ai omis totusi anumite lucruri care m-ar fi ajutat sa-mi fac o imagine mai exacta despre ceea ce se intampla cu tine.

Afectiunea a disparut inainte de casatorie, sau imediat dupa?
Ce iti lipseste practic din partea lui?

Iar motivul..din cate vad singurul pe care l-ai putut enuntat este ca "am vrut sa mai copilaresc".
Asa ca te intreb, ce ai fi putut face inainte si nu mai poti face acum, astfel incat sa devina o tragedie atat de mare situatia din prezent?


Cu atat mai mare cu cat spui ca iti doreste o familie, copii - dorinta care daca este sincera si profunda, cred eu, ar putea eclipsa orice alte ambitii care pe langa asta sunt fara doar si poate marunte.

Daca "ai mai fi asteptat o perioada", ce ai fi facut in acest timp?
Ce te-ai fi asteptat sa se intample efectiv in acest timp?

Cum intelegi tu libertatea asta de care spui ca ai nevoie, practic?
Iti este de fapt teama de responsabilitati? De ceea ce implica ideea de familie?
Si inca o data: este ceva care inainte puteai sa faci iar acum nu mai poti?
Ai un serviciu stresant?
A gresit grav sotul tau fata de tine in toata perioada asta?
Te tenteaza ideea de a cunoaste alti barbati?

Pentru ca daca nu poti raspunde in mod consistent la intrebarile astea, sau in raspunsuri nu gasesti cauza exacta la problema ta, trebuie sa fie o problema de ordin psihologic, un traumatism poate din copilarie, ceva care n-ar trece in nici un caz de la sine, cu timpul.

Ati putea dormi separat o vreme, sau chiar locui separat o perioada ca sa-ti pui ordine in idei, pentru ca ceea ce se intampla este destul de dramatic si nu trebuie lasate lucrurile la voia intamplarii.

Este nevoie sa pui degetul pe rana si sa vezi cum se pot indrepta efectiv lucrurile.
Daca nu poti singura, sa ceri ajutorul cuiva: sot, prieten, psiholog, nu in ultimul rand preot..
Din ce ai scris ultima data inteleg ca este mai mult decat un capriciu sau o lipsa oarecare de maturitate afectiva , este o boala sufleteasca, o trauma cu cauze nu tocmai vizibile si una deloc minora si trebuie sa cauti vindecare.

Mergi cat mai des la Sf. Maslu, spovedeste-te si te impartaseste.
Eu sunt convins ca Dumnezeu te poate lumina si iti poate oferi vindecare, important este sa nu te lasi in voia acestor stari si sa te rogi mult, mult..