Citat:
În prealabil postat de Danialex
Cred ca modul in care se faceau atunci casatoriile tinea de comunitate. Fiind vorba de sat, unde oamenii se stiau toti intre ei, familiile care se intelegeau mai bine discutau despre casatoria dintre copiii lor inca de la o varsta frageda a acestora. Pe de-o parte putea spune ca era un act de ascultare din partea copiilor fata de parinti. Dar cred ca ascultarea asta putea merge doar pana la punctul in care tinerii se placeau. Una din regulile canonice ale nuntii este ca tinerii sa se iubeasca si sa se invoiasca spre casatorie, nu sa fie obligati.
Deci as putea spune ca practica aceasta era buna (se cunosteau familiile, adaptarea unuia la celalalt probabil ca era in felul asta mai usoara etc.) numai daca si tinerii se placeau. Insa nu cred ca procedau corect cei care isi obligau copiii sa se casatoreasca doar pentru ca asa vor ei sau pentru avere.
|
Ce parere aveti despre modul in care mai demult se casatoreau tinerii?
In sensul ca la sate, parintii vorbeau intre ei, dupa aia le faceau cunostiinta la baiat si fata, se intalneau ceva timp, mai exact baiatul venea la fata acasa(la petzit cum se zice prin unele zone) si cam era supravegheat de parintii acesteia, si dupa ceva timp copii se casatoreau, eu cunosc persoane care au avut o casatorie fericita si s-au iubit .
Dar cunosc si cazuri in care nu au fost fericiti si nu s-au iubit, ci s-au casatorit ca parintii au stat cu gura pe ei.
A doua conditie canonica a nuntii ortodoxe este sa se invoiasca tinerii; sa se placa mirele si mireasa, baiatul si fata.(adica daca copii fac cunostiinta prin intermediul parintilor si se plac ,se invoiesc a se casatori,este bine...)
Parintii pot fi intermediari daca doresc, dar tinerii trebuie lasati sa ia decizia asta majora singuri. Eu cred ca pot fi sfatuiti, dar in marile decizii tinerii trebuie lasati sa decida singuri si sa-si asume responsabilitatea pentru deciziile luate (cu exceptia unor cazuri mai mult decat evidente d. e daca ea vrea sa se faca prostituata sau el proxenet, cazuri extreme de tipul asta). Ca sa nu aiba pe cine da vina daca lucrurile nu merg bine. In plus, am observat ca uneori intre doi oameni poate exista si o respingere chimica cumva, de epiderma, care poate trece cu timpul sau poate sa nu treaca si in acest din urma caz, in cazul unei situatii mai grele, cuplul se poate destrama mai usor decat in mod obisnuit. Similar exista uneori si o atractie de epiderma care poate avea un rol hotarator pozitiv intr-o situatie dificila. Fiecare persoana are si unele trasaturi ascunse, intime care pot cantari mult in legarea unei relatii, uneori fara sa fie constientizate de vreunul din ei (nici de cel ce le are, nici de cel ce le observa)