Citat:
În prealabil postat de iustin10
:) Te iert pt ca mi-a placut postul tau anterior "da ! pentru ca El, ca fiu al lui Dumnezeu,are puterea de a gestiona perfect comportamentul adecvat ! El e atat iubire si dragoste,iertare,cand e cazul,...dar si bici divin,dreptate curata,cand este cazul ! "
Deci asa cum spui,ca Dumnezeu are echilibru in toate,trebuie sa avem si noi echilibru. Caci Dumnezeu ajuta cu 10 maini si pedepseste cu una.
Asa si la noi,primul gand sa fie al iertarii,al milei,al indurarii,chiar si fata de cel care ne-a gresit strigator la cer.Si de abia dupa aceea sa vina gandul apararii,al dreptatii personale.
Si chiar pedeapsa daca ajungi sa o aplici,sa o faci cu dragoste,ca un parinte,spre indreptarea copilului iar nu spre razbunarea sau nimicirea lui.
|
sunt de acord cu ce zici, mi se pare f corecta pozitia expusa ! insa te-as ruga sa-mi zici cam cum ai proceda tu,in cazul de mai sus,daca, in mod imaginativ ai fi intr-o pozitie de decizie...ai fi ca un parinte fata de acei oameni,ai incerca sa-i indrepti,sau i-ai strapi ca pe niste unelte ale satanei pe pamant care sunt necorigibile, caci si diavolul e incorigibil,nu?Dumnezeu n u se poarta cu diavolul...parinteste !!!