Dragostea este un simtamant-rationament relativ, sau cum citeam pe undeva, este ; " o stare de imbecilitate tranzitorie ", insa, asa in naivitatea si formula ei ciudata, ne determina sa luam cele mai importante decizii in viata, ne deschide cel mai puternic drumul spre viitor .
Daca stam sa ne gandim, fiecare in parte am luat deciziile in functie de iubirea pe care am intalnit-o in tinerete, chiar daca ulterior s-a dovedit a capata forme diferite, decizia a fost luata si ne-a invatat sa ne adaptam si sa ne croim noi sperante si noi indatoriri.
Depindem de aceasta iubire, depindem de efectul ei ireversibil asupra vietii noastre .
Este atat de inteleapta, tocmai pentru ca este oarba, ajungand sa ne maturizeze si sa ne responsabilizeze pentru totdeauna.
In iubire, nimeni nu este prost, ci doar " arheolog "...
__________________
" Nu suntem prizonierii propriului destin, suntem prizonierii propriei minti "
|