[Mihnea Dragomir]

Bineînţeles că Noul Testament este împlinirea şi nu modificare Vechiului Testament. Şi în Noul, ca şi în Vechiul Testament, vedem un Dumnezeu care pedepseşte pe cei răi. Vedem de exemplu, în Fapte, ce păţesc cei doi care ascund simbria. Pedeapsa lui Dumnezeu va lovi până la sfârşit, când vor fi vremuri de tulburare şi groază.

Ideea unui Dumnezeu care pedepseşte pe cei răi şi pe cei care nu ascultă încă din capitolul 3 al primei cărţi a Bibliei nu se opune ideii unui Dumnezeu bun. Dacă un judecător nu ar mai condamna pe criminali, am vorbi, desigur, nu despre un judecător bun, ci despre un judecător nedrept. Tot aşa e şi cu judecătorul suprem şi absolut, care este Dumnezeu.