[Ducutu]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Purgatoriul este definit ca un loc (sau o stare) în care sufletele celor drepţi care urmează să intre în paradis sunt purificate (purgate) de păcatele mai mici pentru care nu s-au căit şi de păcatele mai mari pentru care s-au spovedit, au fost absolviţi, dar nu au împlinit canonul de pocăinţă dat lor de Cristos prin vocea duhovnicului lor ori nu au făcut indulgenţă.
Purgatoriul e necesar, deoarece nimeni nu intră în Împărăţie decât în stare perfectă ("până ce datornicul nu a plătit ultimul ban"). Noi nu putem şti exact unde se află sufletele celor morţi şi ne rugăm pentru ei şi facem pentru ei alte fapte de pietate (pomeni, etc) în ideea în care sunt în purgatoriu. Dacă am şti cu siguranţă că sunt în iad, nu ar avea nici un rost să ne rugăm, fiindcă acolo scrie "Lăsaţi orice speranţă, cei ce intraţi aici". Nici dacă sunt în rai nu are rost să ne rugăm: de aceea nu ne rugăm pentru sfinţi (ei fiind în mod sigur mântuiţi), ci sfinţilor, ca să mijlocească. Cei din purgatoriu, angajaţi deja pe drumul mântuirii, alcătuiesc Biserica Suferitoare. Împreună cu Biserica Triumfătoare din Cer şi cu noi, care alcătuim Biserica Luptătoare, ei sunt în simfonie şi comuniune.

Asa este. Totusi ortodocsii, spre a evita terminologia Apuseana-catolica despre Purgatoriu, prefera sa vorbeasca despre TINDA RAIULUI. Fara acest *loc* sau *stare*, nu si-ar avea rost frumoasele rugaciuni pentru cei morti. Daca nu ar exista un purgatoriu, sau o tinda a Raiului, nu ar avea rost sa ne rugam pentru cei drepti, si nici pentru cei pacatosi care au murit fara spovedanie si iertare.

Totusi, aceasta Tinda a Raiului, nu e un ceva intre Iad si Rai, ci, asa cum bine se spune, este tinda, anticamera Raiului, unde sufletele sunt deja in mila iubitoare a lui Dumnezeu, de partea celor fericiti.