Pai revin la ce spuneam mai inainte: cand credinta ajunge sa fie folosita ca si scop mercantil sau comod, cand vanitatea ne ispiteste si ne face sa credem ca avem..."trecere" catre Dumnezeu si ca "meritam" mai mult decat altii, cand "un pic" din oricare slabiciune, incolteste in sufletul nostru, deja "teleportarea" nu mai are loc, sau este defectuasa. Imi amintesc acum despre un sfant calugar sau pusnic, care primea in fiecare zi, dar din partea Lui Dumnezeu, o paine proaspata pe masa. Intr-o zi, pe cand cauta niste vreascuri, a vazut un barbat si o femeie facand dragoste si rau s-a tulburat si i-a judecat. Cand a intrat in chilia lui, a gasit painea (care trebuie sa fie proaspata ca de obicei) mucegaita.

Gandul viciat, ne transforma in victime!