Citat:
În prealabil postat de cristiboss56
Andrei sau altcineva , hai sa deslusimn putin acest citat , pentru ca partea cu " nu ne vom cunoaste cum ne-a facut pacatul " eu n-o prea inteleg ( din cauza stresului , oboselii ) - sincer
|
Eu inteleg asa:
Daca nu vom gusta din Dumnezeu, daca nu vom simti darurile sale, mangaierea Dumnezeiasca din rugaciune (atat cat ne daruieste Dumnezeu sa simtim), fara acestea nu putem sti cat de mult ne desparte pacatul de Hristos,
decat rational.
"Cum ne-a facut Dumnezeu" se refera la firea omului asa cum trebuie sa fie, este chemarea noastra permanenta spre indumnezeire. De aceasta ne dam seama printr-o oarecare "atingere a Harului", lucru despre care e bine sa nu vorbim in termeni detaliati, deoarece nu o cunoastem asa cum au cunoscut-o Sfintii. Atat putem spune, ca este mangaierea lui Dumnezeu daruita in rugaciune, in post, in infranare, in lucrarea virtutilor.
Insa omul este pacatos... intr-un om robit de patimi nu poate sa incapa lumina lui Dumnezeu. Noi primim o mica "licarire" de lumina, care ne descopera nu ca suntem mari, ci ca suntem... mici. Ne descopera "cum ne-a facut pacatul".
Cel mai usor de inteles e exemplul camerei dezordonate - cand tii lumina stinsa, nu vezi hainele aruncate anapoda, praful de pe birou, si toata dezordinea. Insa daca aprinzi putin lumina, toate ies la iveala.
"Cum ne-a facut pacatul" = "Cum ne-a despartit pacatul de Dumnezeu"
E o ordine fireasca a lucrurilor. Poate sa iti spuna oricine ca o anumita fapta este pacat, sau ca o deprindere de-a ta se numeste, de fapt, patima. Insa pana nu vei vorbi tu cu Dumnezeu, nu iti vei da seama de moartea adusa de pacat. Asta pentru ca tot Dumnezeu ti-o descopera...
"Cum ne-a facut pacatul" = "Cum ne-a adus pacatul nimic altceva decat
moarte". Si pana nu gusti din VIATA nu iti dai seama de moarte.
Iertati ca am indraznit sa fac comentarii pe marginea scrierilor unui Sfant. Va rog mult sa aduceti completari.
Post binecuvantat!