Citat:
În prealabil postat de sophia
Eu ii admir sincer pe cei care pot sa posteasca mult si mai ales asa de strict.
Nu oricine poate. Eu cred ca si asta este o forta data de la Dumnezeu, un dar.
Ca sa poti posti, mai ales in acest fel, trebuie sa fii mai intai sanatos: cu stomacul, cu sufletul, cu alte organe si glande, sa nu fii diabetic, anemic, etc.
Trebuie sa ai forta, mai ales daca trebuie sa si muncesti in perioada asta (cu trupul si/sau capul).
Mi-as fi dorit sa pot si eu sa tin post mai mult decat o fac, dar nu pot (ca sanatate), mi-as fi dorit sa fiu mai puternica (si trupeste si sufleteste) si sa rezist la mai multe si fiu mai sportiva si mai supla.
Se spune ca in post nu trebuie sa se vada ca postesti, ca suferi, trebuie sa te arati puternic si nu slabit, moale, trist... De aceea spun ca este mare lucru sa poti posti (aspru, lung) si sa te simti si bine.
|
Acum , chestia cu suferitul e nitel exagerat , caci postul nu-i suferinta nici pe departe , caci suferinta-i alta , neputinta si caderile noastre , un pas inainte si doi inapoi , si multe altele . Adevarul este ca in aceasta perioada ispitele navalesc ceva mai mult , dar toate au un rost si sunt sigur ca nimic nu este intamplator . Eu atat pot spune , cine poate sa posteasca sa o faca , cine nu poate dint-un motiv sau altul , sa nu posteasca . Postul nu se impune cu forta , precum si credinta , sunt lucruri care se descopera fiecaruia in parte intr- un anumit moment, iar altora nu li se descopera niciodata . De ce ? Dumnezeu stie !