Citat:
Ateul crede ca
-o planeta s-a aflat din întâmplare la distanta potrivita de un astru
-pe aceasta planeta din întâmplare au aparut apa si oxigenul atmosferic necesare vietii
-din întâmplare în acest mediu au aparut niste mecanisme microscopice, bacteriile din care au evoluat tot felul de animale
-din întâmplare doar o specie dintre animale a început sa vorbeasca, sa faureasca masini, sa creeze arta, sa se roage lui Dumnezeu
Sa crezi în atâtea coincidente tine de supranatural. Faptul ca ateismului îi lipseste conceptul de sacru si practicile cultice nu este impediment în a-l considera religie. Oricum, superstitie sigur e.
|
Cateva lucruri de observat aici:
La cele enumerate mai sus, alternativa ta este mitul Genezei din biblie. Nici o problema aici, atata doar ca mitul crestin al genezei este doar unul din multele mituri pe care diverse religii le imbratiseaza ca adevarate. Toate aceste mituri sunt sustinute de zero dovezi.
De unde stii ca mitul tau e cel adevarat?
Ateii sunt printre cei mai sceptici oameni pe care ii poti intalni, si de multe ori, multi dintre ei sunt mai informati in ale religiilor decat credinciosii, pentru ca pentru muti dintre ei, "evadarea" dintr-o religie a avut loc in urma studiului religiei respective. In cazul meu, de exemplu, am inceput sa am indoieli despre un dumnezeu iubitor atunci cand am citit biblia prima data.
Scepticismul fiind o caracteristica de baza a unui ateu, e o afirmatie destul de hazardata sa na acuzi ca noi "credem" in cele enumerate de tine mai sus ma modul religios si dogmatic. Iti place sau nu, cele enumerate de tine mai sus sunt sustinute de dovezi. Ca tu le accepti sau nu, asta e alta treaba.
Mai mult, toti pasii de mai sus pe care tu ii consideri incredibili au fost explicati. Si stim suficient in acest moment ca sa putem spune ca da, asa am aparut, ca specie.
Atei au existat si in Grecia antica, atunci cand lumea nu avea habar de Big Bang si evolutie. Pentru ca erau pur si simplu oameni care considerau explicatiile data de religie drept puerile, si confortul oferit de credinta in zei drept unul fals.
Inca ceva: in legatura cu aparitia vietii pe Pamant si evolutia ei, cred ca pui problema invers. Chestiile enumerate de tine mai sus (distanta "corecta" de Soare, aparitia oxigenului, si toti ceilalti factori care au sustinut viata) nu au avut ca scop aparitia omului. Ele s-au intamplat pur si simplu. Faptul ca noi am evoluat este doar o consecinta. Daca unul din factorii decisivi ar fi fost usor modificat, viata nu ar fi aparut, sau s-ar fi dezvoltat in cu totul alta directie, si planeta ar fi fost acum dominata nu de homo sapiens, ci de alta specie evoulata.
Abordarea ta este una din punct de vedere religios, si face din om centrul lumii, sau scopul final. Stadiul de dezvoltare unde suntem acum este doar unul intermediar, nu final. Plus ca sansele sa disparem total ca specie sunt si ele existente.