6. Și a zis Dumnezeu: "Să fie o tărie prin mijlocul apelor și să despartă ape de ape!" Și a fost așa.
7. A făcut Dumnezeu tăria și a despărțit Dumnezeu apele cele de sub tărie de apele cele de deasupra tăriei.
8. Tăria a numit-o Dumnezeu cer. Și a văzut Dumnezeu că este bine. Și a fost seară și a fost dimineață: ziua a doua."
Probabil vreunul din parinti a intepretat cum se cvine acest pasaj,poate sf Ioan Gura de Aur.
Sfintii reusesc sa vada interpretari care noua nu ne dau prin cap,si care au si un folos spiritual,nu simple comentarii asa cum incercam noi.
Dar dorinta de a stii,de a cauta aceste lucruri mi se pare fireasca.
Mai degraba ,putem visa..
Asa ca sa spun si eu o parere:
"Să fie o tărie prin mijlocul apelor și să despartă ape de ape!"
Inseamna ca la inceput totul era de un singur fel,numit aici 'apa' .Si prin ceva opus apei,'taria',apare 'despartirea' fata de unitatea initiala. Apoi despartirea aceasta are si un sens,'sub tarie' si 'deasupra tariei' .Deci nu sunt 2 parti egale. Apar 2 sensuri pe care se va dezvolta creatia ,ceea ce numim azi lumea materiala si cea cereasca.
"Tăria a numit-o Dumnezeu cer"
Din aceasta se vede ca despartirea 'cer'- 'pamant' din prima parte,nu e chiar asa cum se aude. Caci 'cer' e folosit si pentru una din cele 2 parti ,cea de 'deasupra tariei' ,dar si pentru 'taria' insasi care desparte cele 2 parti. Probabil exista un cer vazut,ceea ce vedem noi uzual cu ochii:universul stele nori etc si un cer nevazut ,lumea ingerilor.
Iar taria e un fel de poarta intre ele.
|