Citat:
În prealabil postat de aurelia1984
Eu am alta dilema. ca fata, am constatat ca nu pot sa concep ideea sa ma apropii sufleteste de un om care si-a impartit intimitatea cu altcineva inainte sa ma cunoasca. Am stiut intotdeauna ca e bine sa-ti pastezi castitatea, dar, fara sa imi spuna cineva, am considerat ca daca eu respect principiul asta, am dreptul sa am aceeasi pretentie de la omul cu care vreau sa ma casatoresc.
|
Cand a vorbit despre dragoste in prima epistola catre corinteni, sf ap Pavel nu a pomenit nimic despre pretentii (oricat de indreptatite ar fi). Vorbeste de iertare, de rabdare, de suferinta si de nadejde. Acestea definesc dragostea.
Citat:
În prealabil postat de aurelia1984
Cand baietii pretind castitate de la sotie, toata lumea ii intelege, dar pe mine toata lumea ma condamna cand aduc vorba de asta. nu inteleg de ce se face diferentierea aceasta. nici chiar fetele cu care am mai vorbit nu considera normal sa aiba pretentia asta de la sotii lor.
|
Pretentii e cazul sa avem doar de la noi. Avem datoria (fata de Dumnezeu si fata de noi insine) sa ne pastram comoara noasra, nu sa o cantarim pe a celuilalt. Daca ne pastram comoara noastra, e logic ca vom fi mai bogati, iar daca cel de langa noi e mai sarac, ar fi bine sa-i daruim si lui de la noi, adica daca noi suntem curati, sa-l invaluim si pe el in curatia noastra... Daca nu putem... ei bine, E NEPUTINTA NOASTRA!
Citat:
În prealabil postat de aurelia1984
poate e dovada de mandrie, dar nu pot sa ma abtin sa-mi imaginez pe cel drag mie in ipostaze indecente cu alta! e peste puterea mea. am incercat o sigura data sa trec peste asta intr-o relatie si rezultatul a fost ca am suferit foarte mult. dar, mai ales, am simtit tot timpul ca in relatia respectiva eram comparata cu fostele. pana si comportamentul partenerului "experimentat" tradeaza uzura fizica prin toti porii.
nu stiu cum ar sta situatia in momentul in care "experimentatul" ar regreta tot trecutul sau glorios si ar incerca sa se schimbe de dragul noii iubiri. din pacate, mai ales la barbati, cred ca putini se caiesc cu adevarat de relatiile inainte de casatorie.
Doamne-ajuta!
|
In primul rand nu e cazul sa-ti imaginezi pacatele trupesti ale altuia, oricine ar fi el. Le ierti sau nu le ierti.
In ceea ce priveste comparatia, cand ea exista inseamna ca omul respectiv nu s-a schimbat, nu regreta nimic, te priveste doar ca pe una dintre ele (cele cu care a avut relatii, cele cu care si-ar fi dorit sa aiba relatii). Poate ca te priveste ca pe cea mai buna dintre ele, dar tot una dintre ele ramai... Daca el a lasat in urma trecutul definitiv, atunci tu devii "unica". Problema reala in situatia descrisa nu tine de greselile trecutului, ci e mult mai adanca si mai greu de rezolvat, ea tine de felul in care un barbat priveste o femeie, de demnitatea cu care este capabil sa isi investeasca sotia. Modelul este fireste demnitatea cu care Hristos si-a investit biserica sa.
E fara sens sa incepi o relatie cu un barbat care are alte valori decat ale tale si sa pornesti tu, mare si tare sa-l schimbi... In schimb, daca omul s-a schimbat, a realizat gresala sa... iar tu mai si pretinzi ca il iubesti, nu mai ai dreptul sa-l judeci.