Cateva cuvinte dintr-o culegere de texte filocalice despre LACRIMI:
"Mintea spalata cu lacrimi curate vede asa cum vad ochii cei trupesti curcubeul dupa ploaie - adica vede, cu mare bucurie launtrica, pe cele nevazute in mijlocul celor vazute si pe cele vesnice in mijlocul celor trecatoare, se racoreste, se linisteste, alunga salbaticia si se invredniceste de sfintenie."
"Sfantul Nil Ascetul scrie ca, atunci cand ti se pare ca nu ai nevoie sa plangi la rugaciune pentru pacatele tale, sa bagi de seama cat de mult te-ai indepartat de Dumnezeu, desi esti dator sa cugeti mereu la El, si-atunci ai sa lacrimezi"
"Miluieste-ma, Dumnezeule, miluieste-ma! Pentru doua pacate a plans David, dar eu pentru multime de pacate strig Tie; acela asternutul cu lacrimi si-a udat, dar eu nici o picatura nu am. Deznadajduit-am si ma rog: miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta!" (Glas 2, luni dimineata)
Sfantul Ioan Scararul: Daca un singur cuvant iti aprinde evlavia in suflet, ramai intru acel cuvant.
Rodul evlaviei este dorul rastignirii eului propriu cu mijloace ascetice (infranarea, privegherea, smerenia, etc.). Dupa cuvintele Sfantului Teognost, nimeni nu poate dobandi adevarata evlavie daca nu se rastigneste impreuna cu Hristos prin infranare, priveghere, rugaciune si smerenie. Sfantul Ioan Scararul spune ca Teologia cea mai inalta este TEOLOGIA TACERII, intrucat ea este cea care aduce de multe ori lacrimi sfinte; ea este teologia evlaviei.
|