
29.01.2010, 18:02:34
|
 |
Senior Member
|
|
Data înregistrării: 16.08.2009
Locație: Germania
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.748
|
|
Citat:
În prealabil postat de laurschepsis
Foarte buna intrebare. Observ in ultima vreme o tendinta a celor ce posteaza de a se pronunta asupra unor probleme dintr-o perspectiva care forteaza aplecarea omului spre cunoastere in limitele celor deja "stiute". Suntem invitati de Dumnezeu a invata sa stapanim (evident, implicit sa cunoastem) cu folos lumea. Ne-a lasat la indemana tot ce ne trebuie pentru a afla, El insusi punandu-se la dispozitia noastra pentru nelamuriri. Problema noastra este ca nu reusim sa ne "calibram" propria fiinta pentru acest dialog. Nu este rau sa vrei sa stii, nu este rau sa intrebi. Rau este sa inviti pe altii la necunoastere sau la o cunoastere sectara de tipul "este daca este scris in Biblie". Va rog sa ma iertati, dar trebuie sa va reamintesc ca suntem foarte departe de a fi epuizat intelegerea celor ce sunt. Munca de sisif a cercetatorilor care au facut abstarctie de teologie a deturnat imaginea stiintei, atat de insistent si uneori fals plasata in discutii de fratii mei atei de pe acest forum, intr-un perimetru sarac.
Eu cred ca, daca cercetatorii ar fi coroborat macar cateva relatari din Biblie, ca de exemplu episodul inmultirii painilor si pestilor, sau nunta din Cana Galilei cu Geneza si afirmatia lui Iisus Hristos ca vom putea face chiar mai mari minuni decat cele facute de El, azi nu am mai fi fost atat de tributari tendintei de a intelege prin racordarea la materie. Am privit materia separata de spirit si am expediat materializarea gandului sub titluri care de care mai SF. Am uitat ca noi insine suntem materie insufletita. Ne facem ca uitam zilnic minunea prin care, dintr-o samanta (materie fara viata?) pusa in pamant, rasare ceva ce are viata. Am invatat despre aceasta lume prin ochii unor descoperitori care au reformulat intelegerea acestei lumi dupa chipul si asemanarea lor si am pierdut pe drum atributele pentru a vedea aceasta viata prin ochii Lui. Adica, am strambat Adevarul pentru a-l acomoda cu gradul nostru de iesire din fire.
Revenind la OZN-uri. Ma uimesc cei care spun "nu exista". De unde stiti ca nu exista? Sunt pe acest forum persoane atat de imbunatatite incat sa fi avut mila lui Dumnezeu de a le fi raspuns la aceasta intrebare? Lumea aceasta este plina de dovezi ale interventiei extratelurice (ca sa nu folosesc extraterestru care vad ca deja obtureaza din start discutii pe aceasta tema). Sunt accesibile oricui. Si culmea este ca se potrivesc foarte bine cu descrieri din Vechiul Testament (Ezechiel si nu numai). Ce facem cu ele? Negam evidente doar pentru ca nu au fost mentionate explicit in Noul Testament?
Sf. Ap. Pavel ne spune ca nu toate ce ajungem sa le cunoastem ne sunt de folos. Dar, nu spune ca nu trebuie sa incercam sa cunoastem si nici nu spune ca ceea ce nu ne este de folos, nu exista.
Deci, umila mea parere este ca civilizatii extraterestre exista, dar deocamdata eforturile mele trebuie indreptate inspre readucerea mea pe Cale, iar pentru acest moment studiul OZN-urilor nu imi este de folos.
Doamne-ajuta!
|
Dar care ar fi evidentele de exemplu?
Oricum realitatea este ca unii cred si unii nu....deci nu exista un adevar in acest sens...parerea mea!
|