Dupa savarsirea Tainei Cununiei mai exista doar doua cai de vietuire monahala.
1. Dandu'si amandoi acordul, din inima si de bunavoie, sa se retraga in cate o manastire (sotia la maici, iar sotul la calugari).
Aceasta s'a intalnit de mai multe ori in istorie. Este total buna, atata timp cat isi doresc amandoi acest lucru.
Unii nu pot avea copii si incep sa se nevoiasca din ce in ce mai mult, iar altii care au i'au crescut deja mari si sunt pe picioarele lor.
2. Pot vietui monahiceste impreuna.
De la o anumita varsta incep sa renunte la cele ingaduite trupului si incep sa se nevoiasca, fiecare dupa putere.
Vedeti cazul Sfintei Iuliana de Lazarevo.
Vrand sa plece la manastire, la o varsta mai inaintata, sotul nu i'a dat voie, ci i'a zis: "Stai langa mine, nu ne mai apropiem si poti face toata randuiala pe care ti'o doresti." Sfanta avea vreo 13 copii parca. A ramas langa ei ca mama si ca maica.
Ambele sunt ok.
Dar atunci cand doar unul vrea sa vietuiasca la manastire sau ca la manastire, iar al doilea nu... primul trebuie sa isi taie voia.
Nu te casatoresti cu un om pe care mai apoi sa'l parasesti, fara voia lui, plecand de langa el.
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36)
|