Am citit nu demult ca undeva intr-un orasel din India, un cartier intreg s-au vorbit si si-a aruncat televizoarele de la etaj ca sa-si salveze copiii. Asa trebuie inceput, cu pasi marunti.
Nu stiu ce sa zic. Vorbesc acum din experienta. Oare a-l feri pe copil de televizor este o solutie? Am in fata un exemplu: un copil care nu se uita la televizor deloc, nu la desene animate, la nimic, dar nici prieteni nu are, pentru ca in momentul in care unii copii au incercat sa intre in vorba cu el despre diferite desene animate, la moda, el era pe dinafara. Urmarea? L-au lasat cu ochii in soare, i-au intors spatele si s-au dus sa se joace cu altii... Deci, ce facem, cum facem? Nici eu nu sunt de acord cu ce se difuzeaza la ora actuala pe diverse posturi pentru copii, ca sa nu mai spun de limbajul folosit, dar oare este bine sa-l ferim atata sau e mai bine sa-l ajutam sa aleaga ce este bun din ceea ce se ofera pe piata.
negroponte: super poezia, ma intreb cati dintre parinti ar fi de acord cu ea?
|