Citat:
În prealabil postat de anna21
Fiecare cu ce crede. Ai copii, Andrei?
Si eu am avut cariera infloritoare pana mi-a intrat copilul in spital si a trebuit sa-l retrag de la gradinita, sa renunt la serviciu si sa stau cu el. Rezultatul a fost ca la 4 ani copilul meu stia sa citeasca. Acum are 5 ani, citeste frumos povesti, face adunari mai bine decat unii adulti, pune niste intrebari extraordinar de profunde, cred eu.. si cel mai important: are o intelegere a religiei superioara multor adulti.
Nu mai vreau nici o cariera. Cred ca am ceva mai bun.
Iar al doilea, care vine din urma, este super smart.. ma iertati ca ma laud aici cu copiii mei, dar sa-mi mai spuna cineva de copil de 18 luni care construieste case din cuburi lego, asculta cu placere muzica clasica (sta nemiscat cate o jumatate de ora, pana se termina concertul), deseneaza (bine, pereti, in principal, dar are talent :))), strange singur jucariile etc...
Dau linistita 10 cariere pentru asta, nu una.
Poate am de pierdut ceva, nu stiu.. Dar cred ca inainte de copii m-am fatait destul in costum crezand ca sunt cineva. Aaaa ..si eu angajam oamenii.. si imi aduc aminte cat se zbateau pt un ban in plus la salariu. Si cum le serveam discursuri despre responsabilitate si despre cum in mainile lor este viitorul companiei... bla, bla, bla. Cand de fapt motivarea lor (iluzia carierei) este una, iar profitul, hmm, cu totul altceva. Am invatat ca este relativ usor sa manipulezi angajatii.. nu aruncati cu pietre! Cariera.. ce praf in ochi!
|
Doamne-ajuta!
Ma bucur din tot sufletul pentru tine, Ana. Este un privilegiu pentru mine sa aflu despre inca o persoana, ca a inteles esenta mesajului Mantuitorului:
13. Atunci I s-au adus copii, ca sa-si puna mainile peste ei si sa Se roage; dar ucenicii ii certau.
14. Iar Iisus a zis: Lasati copiii si nu-i opriti sa vina la Mine, ca a unora ca acestia este imparatia cerurilor.
15. Si punandu-Si mainile peste ei, S-a dus de acolo.
(Matei, 19, 13-15)
As vrea sa subliniez, in special pentru cei ce nu au inca prunci, sa aiba in vedere ca aceste cuvinte nu se refera doar la neinterzicerea optiunilor crestine ale copiilor. Iisus Hristos insusi ne atrage atentia sa avem in vedere inca de la gandul ca vrem copii in familia noastra sa ii aducem pe lume si sa ii crestem in curatenie si in deplina cunoastere a Lui. Nu mai discut, pentru ca este evident, mesajul antiavort. Deci suntem datori sa le oferim tot sprijinul pentru accesul la o cunoastere cat mai vasta a lumii prin care urmeaza sa calatoreasca. O lume fascinanta - cum oare altfel ar putea fi Creatia Lui - in care zilele rele si cele bune te pot rataci in succesiunea lor, adesea neinteleasa.
Multumesc lui Dumnezeu ca a avut mila de unul ca mine si mi-a daruit bucuria de a intalni oameni minunati care au inteles ideea de sacrificiu, de dedicare hristica in serviciul aproapelui sau. Mi-am intersectat drumurile in aceasta lume de tinichea, in care straluciri pestrite si muzici amagitoare iti incovoaie subtil firea spre cele pieritoare, cu profesori, doctori, preoti sau monahi, simpli parinti care nu si-au tradat vocatia. Azi am avut bucuria sa citesc marturisirea ta. Eu vad in cuvintele tale destainuirea unei mame incercate de pedagogia Lui. Ai ales sa il marturisesti prin fiintarea in diapazonul celei mai frumoase vocatii, aceea de mama.
Imi este viu in suflet exemplul Cristinei, mama Sfantului Arsenie Boca. S-a rugat Maicii Domnului sa ii dea un copil pe care sa il ofere inapoi. Dupa ce l-a avut, ani de-a randul s-a rugat smerita la Maica Domnului sa-i ajute lui Zian sa apuce drumul catre El. Nu a tras de copil la biserica, nu i-a tinut ore de predici lamuriritoare despre Dumnezeu. Nu a incercat nici o clipa sa-i influenteze drumul in viata. Si-a pus toata nedejdea in Sfanta Fecioara si a lasat-o pe Ea sa aiba grija de baiatul ei. Singura data cand a marturisit care a fost dorinta ei, a fost in ziua in care viitorul mare duhovnic al romanilor i-a spus ca a luat hotararea de a lua Calea Lui. Abia atunci i-a marturisit cu lacrimi de bucurie: "De-ai stii, mama, de cand ma rog pentru ca sa aud vorbele acestea de la tine!" Este, pentru mine, cel mai frumos exemplu de mama, de "colaborator al lui Dumnezeu", cum obisnuieste parintele Rafail Noica sa ne indemne a fi.
Nimic din ce am scris nu este spre smintirea ta sau a altora. Nu este lauda. Este doar marunta mea marturisire atunci cand intalnesc oameni care dovedesc cu fapta si simtirea ca au inteles sensul profund al celor trei versete din Matei.
Dumnezeu sa-ti binecuvanteze gandurile si faptele bune si sa te tina departe de tot ce este rau si urat. "Pentru ca roada luminii e in orice bunatate, dreptate si adevar, incercand ce este bineplacut Domnului" (Efeseni 5, 9-10)
Doamne-ajuta!