Fratilor,cu permisiunea voastra,voi spune cate ceva despre yoga.Ma adresez in special celor care nu au citit sau nu sunt bine informati.In yoga se urmareste de fapt ajungerea,prin exercitii fizico-mentale,la iubirea suprema.Asa cum crestinul combina matanii-post-rugaciune,yoghinul combina exercitii-post-mantre.Problema noastra este ca vedem raul peste tot,iar daca nu este il inventam.yoghinul incepe cu "spalarea creierului"care de fapt este o golire a gandurilor ce il domina,materialiste,ca,avand mintea limpede,sa poata face urmatorul pas-concentrarea gandurilor bune.Aici exista un risc
ersoana respectiva intanleste un fel de pace interioara,mai bine zis un fel de relaxare mentala,care poate duce la apatie atat sociala(de asta sunt indienii cum sunt) cat si sentimentala.urmatoarea faza ar fi concentrarea in bine,si aici incepe greul,caci vrem sa fim atat de buni ca nu mai actuam in nici un fel,ca sa nu gresim.Un practicant yoga,intr-o slujba crestina,se simte cumva incomod pentru ca invatatura crestina se bazeaza pe actiune directa,iar yoga pe actiunea indirecta,a gandului.Si crestinul,si yoghinul vrea un singur lucru-sa ajunga la iubirea suprema,la Dumnezeu.Cati dintre noi nu-si doresc sa-si poata tine mintea fixa in rugaciune,cati dinte noi nici macar nu-si dau seama ca atunci cand se roaga,mintea ii zboara pe coclauri.Si porunca este:_Sa nu stai gol in fata Mea!-sau nu?Ce parere aveti?