Citat:
În prealabil postat de caliyo
Inca o intrebare: ateul detine cumva adevarul absolut?
Admiti ca exista si posibilitatea ca Dumnezeu sa existe? Eu zic , pt. ca nici eu nu detin adevarul absolut, sa admitem cele doua ipoteze.
1. Ipoteza ca Dumnezeu nu exista, automat nu exista rai sau iad dupa moarte., nu exista nemurirea sufletului.
Ateul si-a trait viata dupa cum a vrut, dupa moarte nu are nimic de pierdut sau de castigat. Credinciosul si-a trait viata dupa cum a vrut( a fost alegerea lui sa traiasca dupa o morala religioasa). Dupa moarte , nu are nimic de pierdut sau de castigat.
2. I poteza ca Dumnezeu exista, automat exista rai si iad dupa moarte. Credinciosul( in cazul in care trairea a fost conforma cu credinta), se duce langa Cel pe care L- a dorit toata viata. Necredinciosul sau credinciosul nu suporta sa se duca langa Cel in care nu a crezut si pe care nu L-a iubit, asa ce sa va duce langa cel de care a ascultat( banuiti langa cine).
Deci castigul sau pierderea sunt enorme in acest caz.
Aici e un joc de genul - TOTUL SAU NIMIC.
|
Ce intelegi prin adevar absolut? Universul acesta este unul relativ, ce consideri tu adevarat altcineva considera fals (un ateu de exemplu).
Ipoteza 1: Dumnezeu nu exista, umanitatea este o alta specie printre miliardele ce au existat in istoria planetei noastre, inteligenta este doar un alt produs al evolutiei, o modalitate de adaptare la mediu care in timp va fi dovedita a fi de succes sau inca o ramura esuata in arborele evolutiei.
Eu sunt, mai mult sau mai putin, adeptul aceste ipoteze. Eu personal resping religia in general, nu pe Dumnezeu in particular. Pentru mine sunt doua concepte complet diferite. Divinitatea este divinitatea, decizia umanitatii de a venera divinitatea si modul in care o venereaza este religia. Cu divinitatea nu am absolut nici o problema. Nu vad cum as putea avea. Daca nu exista nu am cu ce sa am probleme, daca exista nu am de ce sa imi fac probleme cu ea. Religia pe de alta parte e ceva complet uman, sau daca a fost vreodata macar putin divin a fost corupta complet in timp. (Sunt de parere ca daca Iisus ar veni acum din nou pe Pamant nu s-ar gandi de doua ori sa distruga toate templele/bisericile/whatever din lume, cum nu a facut prima data. Defapt orice ar fi fost, divinitate sau muritor, sunt convins sa i s-ar face greata cand ar vedea cum a fost folosit de biserici.)
Cat despre viata dupa moarte eu chiar sper sa nu existe nimic. Nu ma sperie deloc gandul acesta. Eu imi traiesc viata la fel ca oricine altcineva, cat mai bine pot si cat de corect consider eu. Toti folosim acelasi mecanism de a decide asta, fie ca suntem religiosi sau atei, este vorba de economie in fond. Cat de mult am de castigat din actiunea asta si cat am de platit? Diferenta e ca crestinii adauga la calcule si valorile vietii de dupa moarte, pisibilitatile raiului/iadului (valori care sunt mai mult sau mai putin controlate de cler). Nu este profitabil sa pacatuiesti pentru ca vei plati cu o eternitate in iad, la fel si daca nu asculti de cler, etc.
Ateii insa iau in considerare doar preturile si castigurile din timpul vietii, care nu sunt deloc mai putin eficiente sau importante decat cele de dupa moarte folosite de credinciosi. Ba din contra, sunt si mai eficiente pentru ca pentru atei nu exista magajackpotul unei eternitati in rai. Astfel ateii au un calcul mult mai obiectiv si probabil mai eficient. Daca te droghezi, prostituezi, etc., tot platesti niste preturi care in termen lung sunt mult mai mari decat castigurile promise. De aceea multi decid sa respinga aceste optiuni. Altii considera ca viata e scurta deci nu exista posibilitatea sa se adune prea multa dobanda la preturile lor incat sa depaseasca castigurile, deci decit sa accepte aceste optiuni.
Eu personal am decis sa imi traiesc viata in asa fel incat un crestin ar considera ca nu "pacatuiesc". Sper ca nu exista viata dupa moarte dar daca exista sper sa nu fie cea propavaduita de majoritatea crestinilor.
Ipoteza 2: Exista Dumnezeu si ii pedepseste pe cei ce nu il accepta.
Daca dupa moarte intalnesc o divinitate care decide sa ma arda pe rug tot restul eternitatii doar pentru ca nu am crezut in ea atunci accept "pedeapsa" pentru ca oricum nu as fi putut accepta o astfel de divinitate, desi inteleg acest mod de gandire.