[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Danut7

Versetul din Geneza 2 incepe prin a ne spune ca Dumnezeu a terminat opera creatiei.Ziua a saptea din Geneza reprezinta desavarsirea creatiei,si se refera la Odihna Spirituala a lui Dumnezeu care nu s-a sfarsit nici azi si nici nu se va sfarsi vreodata, reprezinta "ziua desavarsita, sfanta toata" , adica Imparatia Cerului, Raiul lui Dumnezeu.Iar ca odihna lui Dumnezeu e vesnica si nici odihna nu trebuie sa se inteleaga literal, poti vedea in Evrei in care Pavel aminteste despre ziua a saptea din Geneza si despre Odihna lui Dumnezeu si vorbeste de ea ca existand in continuare , ca nu s-a terminat atunci si vorbeste de cei care au intrat si cei care nu au intrat in aceasta odihna si cei care vor intra si cei care nu vor intra.Nu numai atat dar Pavel si vorbeste de o alta zi hotarata de Dumnezeu ca sa intram in odihna Lui.Aceasta este ziua lui Iisus Hristos prin care si cei drepti odinioara(dreptii vechiului testament) au ajuns la Odihna.Si Iisus Hristos este cel care a adus Odihna tuturor, prin Invierea Sa din morti.A desfiintat orice domnie si orice stapanire care era asupra noastra.Deci nici aceia care tineau sambata si erau sub Vechiul Testament nu au intrat in Odihna, pana nu a venit Hristos ca sa ii duca la odihna, si sa-i pasca pe ei.Ca si ei dreptii VT asteptau ziua asta in care vor intra in Odihna Edenului, cu bucurie au asteptat sa vada aceasta zi si s-au bucurat de ea, iar sambata lor era o prefigurare a duminicii , iar umbra acestei odihna si a veacului in care am intrat acum era prin Odihna si Sarbatoarea Corturilor.Toate erau umbre ale acestei zile desavarsite, ziua pe care Domnul a facut-o.Ca si cei ce au tinut sambata nu au ajuns la odihna pana cand nu a venit Hristos sa-i duca.

Tuturor celor ce deliberat aleg să calce Ziua Domnului Sabatului, li se oferă o singură "odihnă":

"Şi fumul chinului lor se suie în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea cei ce se închină fiarei şi chipului ei şi oricine primeşte semnul numelui ei."(Apocalips 14,11)

Şi iată că sunt munciţi deja de pe acuma...