Oare cum s-ar putea raspunde la o asemenea intrebare? Daca simti ceva si este un pic mai deosebit decat a altora, poti cadea in preamarirea de sine si nu-i bine. Daca ascunzi ceea ce simti cu adevarat, inseamna ca te rusinezi de Cuvantul si Dragostea Lui Dumnezeu. Oricum, daca nu veghem indeaproape, ispitele sunt multe si mari.
Eu nu mai stiu de cand am intrat pe nesimtite intr-o anumita relatie cu Dumnezeu. STIU ca e acolo si nu ma parareste decat cand... Il alung. Da, pot spune ca, uneori am savarsit pacatul cu buna stiinta si pentru un timp mi-a fost rusine sa mai privesc catre sfanta icoana! Mi se parea ca nu sunt demn sa-mi mai stea alaturi. Cu toate astea sunt sigur ca nu pleca, ci ramanea rabdator sa ma intorc din nou cu fata catre El si sa-mi cer iertare.
In plus, nu stiu, parca este ca o obsesie, (dar o obsesie placuta) sa raportez TOTUL la cum I-ar placea Lui. De o vreme ma lupt cu morile de vant si risc sa fiu considerat nebun (poate ca asa o fi, mai stii?) incercand cu disperare sa schimb ceva in firea lucrurilor. Uneori nu reusesc decat sa fac furtuna intr-un pahar cu apa, alteori dimpotriva, parca ceva se pune in miscare. Cert este ca nu e moment din zi sau din noapte in care sa fac abstractie de Dumnezeu. Ma surprind noaptea intre doua vise, vorbindu-I in gand, iar in ultimul timp si visele sunt mai usor de controlat, in sensul ca imi pot stapani slabiciunile subconstientului.
Ma rog mereu sa ma ajute sa-mi desavarsesc menirea pentru care-am fost trimis. Imi inchipui ca daca mi-a dat harul de a scrie cu usurinta proza sau poezie, bine-ar fi sa nu-l folosesc in scopuri efemere, ci sa sensibilizez pe ceilalti asemeni mie (comentariile versificate la poezie sunt in josul paginii, iar eu sunt C. Roman- incepand din 15 Dec.) Iar cu "menirea" asta, poate ca fiecare dintre noi ar trebui sa-si puna aceeasi intrebare: care-i rostul nostru pe lume? Ce stim noi mai bine sa facem? Nimeni nu este total nefolositor, fiecare dintre noi are acel ceva care sa fie de folos in Natura inconjuratoare. Este bine sa fim in locul potrivit si la momentul potrivit, decat in locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Eu asa cred!
Doamne-ajuta!