Am citit din nou rugaciunea, dupa cateva ore si...este incredibila.Fara ipocrizia de genul "vaaaai Doamne, am gresit" care nu se simte, nu se simte parerea de rau ci doar presiunea sociala si ideea ca "trebuie sa iti para rau".Abordarea propriei stari, si intelegerea lui Dumnezeu nu ca un robot sau judecator sau altceva...Mi se pare mie sau El apare in scripturi (am citit doar putin) nu rece si rational, ci sentimental?Ca si cum S-ar putea simti dezgustat de tine pentru ca ai gresit, dar sa Se intoarca si sa Ii para rau ca te-a respins, pentru ca esti creatia Lui?
__________________
Cel mai tare schimb de replici de pe forum:
"Spune Biblia clar"
"Bblia zice clar si ca liliecii sunt pasari."
|