Citat:
În prealabil postat de Miha-anca
Exact in acest punct se desparte conceptia fiecareia dintre noi despre omul indumnezeit, cacieu il vad aidoma lui Dumnezeu si atunci aceste scaderi de inteligenta, caracter, etc nu-si mai au locul.
"Sf. Grigorie Palama spune astfel: " La indumnezeire, mintea noastra iese afara din sine si se uneste cu Dumnezeu, devenita astfel mai presus de minte".
Pr. Dumitru Staniloae spune ca indumnezeirea omului "se face in doua mari etape[COLOR=#ff0000]:[/COLOR] una, a inaintarii spre desavirsire, prin eforturi de purificare de patimi si de dobindire a virtutilor; si o alta, de viata mereu mai inaintata in unirea cu Dumnezeu, in care lucrarea omului este inlocuita cu lucrarea lui Dumnezeu, omul dind din partea sa mai mult receptivitatea, sau deschiderea pentru umplerea lui de tot mai multa viata dumnezeiasca".
[SIZE=2][SIZE=2][/SIZE][/SIZE]
|
Frumoase texte.
Totusi, oare un om ajuns aici ramane mereu la aceste inaltimi?
Si sfantul Pavel spunea ca a fost dus prin rapire sa cunoasca tainele lui Dumnezeu, dar i-a ramas o tepusa in trup ca sa il smereasca. Probabil ca pentru ca cel ajuns acolo sa nu se creada Dumnezeu, sa nu se mandreasca, nu este lasat in aceasta stare permanent.
In orice caz, pt noi este o ispita sa consideram ca un om cand deschide gura vorbeste Duhul Sfant
automat prin el. Conceptia Bisericii nu a fost niciodata asta. Poti da cate citate vrei, este nevoie si de o gandire de sinteza aici, nu numai de citate.
Ma depaseste acest subiect, recunosc, insa ce stiu este ca pentru mine este cat se poate de clar ca
nu putem lua fiecare vorbulita (scoasa se altfel din context) a oricarui sfant, fie si mare, ca reprezentand adevarul absolut, indiscutabil si fara urma de greseala posibila, pe care daca nu-l aplicam intocmai cadem in pacat de moarte.
Am mai dat in alte parti exemple. Nu le repet decat daca este neaparat necesar. Scopul meu nu este insa sa 'demonstrez ca sfintii au gresit', ci, cum spuneam mai sus, sa arat ca si sfintii trebuie cititi cu un oarecare discernamant.