Nu e de ajuns ca zugravul sa finalizeze icoana dupa regulile stabilite de canoane. Ea trebuie sa fie sfintita. Nu prin culoarea, materialul din care este facuta am convingerea ca Dumnezeu locuieste tainic in ea, ci prin sfintirea ei. Sa ne fie clar, Dumnezeu nu se identifica cu icoana.
Bine s-a spus ca icoana adusa spre sfintire are in vedere si respectarea invataturii Bisericii. Caci acesta este motivul pentru care, asa cum a spus si Fani, nu orice pictura cu subiect religios poate fi sfintita.
Asa ca icoana nu e obiect aducator de noroc, nu trebuie redusa la nivelul unei opere de arta, caci e mai mult, e un loc in care Dumnezeu este prezent tainic. Si asta aduce sfintirea icoanei: prezenta tainica a lui Dumnezeu in ea.
|