Doamne ajuta,
Urmaresc cu atentie de ceva vreme aceste discutii ale voastre, membrii acestui forum si am de invatat destule lucruri folositoare de la voi, pentru care, va multumesc!
Nu stiu cum sa incep pentru a fii inteles, insa in mare incerc sa-mi expun doleantele pentru a fii ajutat si sustinut de voi, cei care doriti bineinteles.
Sunt o persoana matura, am 42 de ani, familist cu 2 copii. In urma cu 6 ani, in urma unui accident am ramas paralizat de la gat in jos. De atunci viata mea si a familiei s-a schimbat cu 180 gr, ceea ce inainte parea firesc acum au ramas doar amintiri... insa nu m-am dat batut, am continuat sa lupt, sa sper, sa recuperez cat mai mult din restartul functional si sa-l redescopar pe Dumnezeu in boala si suferinta. Mea culpa... sunt un caz care desi Il cunosteam inainte de accident, nu am pretuit darurile primite de la El si inevitabilul s-a produs tocmai cand "eram pe val". Asta este, m-am resemnat, cait si cu nadejdea ca nu-i totul pierdut, mergem mai departe cu credinta, dragoste si speranta. Dumnezeu este Iubire si sunt constient de crucea pe care trebuie s-o duc mai departe, acesta este planul Lui cu mine si stiu ca este un plan bun... Faca-se voia Ta Doamne!
In prezent folosesc destul de bine tastatura, ma descurc pentru tot ce inseamna internet, nevoia m-a invatat ca sa spun asa... si am devenit util mai multor carucioristi prin munca si efortul de a infiinta o asociatie dedicata persoanelor cu dizabilitati. Momentan, acolo este lumea mea virtuala, pe pagina web a organizatiei unde avem un forum, un chat pentru comunicare, schimb de informatii si toate celelalte care decurg din acestea, intelegeti voi.
Exista un subforum "Religie, credinta" in care sunt discutate multe subiecte cu si despre boala, etica, credinta, discriminare... in care membri nostrii, majoritatea numai persoane leziuni medulare, cu boli degenerative si altele, comunica si isi pun intrebarea "De ce eu Doamne?" sau "Cu ce am gresit de m-am nascut asa" si lista ar continua mult... Eu nu sunt o persoana cu pregatire teologica sau cu un nivel superior al cunostintelor dogmatice... ce stiu, stiu din dreapta credinta ortodoxa, din carti si din povetele parintelui duhovnic. Rasfoiesc site-urile de profil, ma documentez, informez, caut sa aflu raspuns la multele intrebari ale forumistilor, ortodocsi si nu numai... de aceea am indraznit sa scriu aici, simt ca am gasit un liant, o punte de legatura sufleteasca care intelege ce este "binele aproapelui"... iar acum lansez cererea mea:
Nu am voie sa scriu adresa web a site-ului, a forumului, nu vreau sa se creada ca urmaresc vreun folos prin acest mesaj, ideea este urmatoarea... doresc sa ma ajutati sa ridic moralul psihologic al fratilor mei de suferinta, vreau ca unii dintre dvs sa ma contacteze PM si sa devina, prin bunavointa Domnului, fiii duhovnicesti al celor rataciti, care nu sunt putini, boala adeseori il impinge pe om catre ganduri necurate, de aceea va multumesc anticipat, iar daca am incalcat vreo regula a acestui forum, imi cer iertare!
Cu speranta ca mesajul meu va fii inteles, va spun TUTUROR,
Doamne ajuta-ne si toate cele de folos!
|