[MariS_]

În prealabil postat de tricesimusseptimus

"Le reveni cu putere în minte întâmplarea de lângă mare, atunci când Hristos îi chemase să-L urmeze. Îşi amintiră cum la porunca Lui se avântase spre larg şi aruncaseră plasa; de pescuirea minunată când năvoadele erau atât de pline încât erau gata să se rupă. După aceea, Isus îi chemase să lase corabia lor de pescuit şi le făgăduise că-i face pescari de oameni. El săvârşise din nou aceeaşi minune tocmai pentru ca să le readucă în minte întâmplarea aceea şi să adâncească impresia ei. Faptul acesta era o înnoire a însărcinării date ucenicilor. Ea arăta că moartea Învăţătorului lor nu slăbise datoria lor de a săvârşi lucrarea pe care le-o încredinţase. Cu toate că urmau să fie lipsiţi de tovărăşia Lui personală şi de mijloacele pe care le câştigaseră prin ocupaţia lor de mai înainte, Mântuitorul înviat urma să aibă şi mai departe grijă de ei. În timp ce vor face lucrarea Sa, El Se va îngriji de cele necesare lor. Isus avea un anumit scop când i-a îndemnat să arunce plasa în partea dreaptă a bărcii. Pe partea aceasta stătea El pe ţărm. Aceasta era partea credinţei. Dacă lucrau în legătură cu El - unind puterea Lui dumnezeiască cu străduinţele lor omeneşti - nu se putea să nu aibă succes.

"El săvârşise din nou aceeaşi minune tocmai pentru ca să le readucă în minte întâmplarea aceea şi să adâncească impresia ei. Faptul acesta era o înnoire a însărcinării date ucenicilor."
Inseamna ca interpretarea pe care am dat-o in postul precedent e
buna. Si eu am remarcat reluarea acelei intamplari si am banuit ca
are o semnificatie speciala. Totusi sunt si deferente intre cele doua
intamplari, in ultima Iisus supravegheaza de pe tarm pana a doua zi
dimineata, si asta m-a pus pe ganduri. Istoria nu se mai petrece in
aceeasi zi. Si m-am gandit ca s-ar putea sa fie aici o povestire si o
profetie imbinate in aceleasi cuvinte. Dublu mesaj, dubla semnificatie.
Ioan pare ca istoriseste, dar in acelasi timp pare ca si profeteste.
Trece o noapte, o noapte (intuneric) fara succes. Cu Iisus care e
si nu e cu ei. E pe tarm. Si nu e cunoscut!!! Oare de ce??? Doar Ioan
Il recunoaste! Cumulate, toate acestea spun ca semnificatiile bat
undeva departe. O sa vedem si incontinuare. E un capitol deosebit
din acest punct de vedere.

Doriana, daca ai completari sau alte pareri, te rog spune-le.
A sasea intrebare: De ce n-a fost recunoscut Iisus de la inceput,
ci doar dupa ce L-a recunoscut Ioan? Si de ce tocmai Ioan?