Citat:
În prealabil postat de Fani71
As vrea sa ne spui, draga Zaharia, si ce anume sfinti parinti (dar din cei clasici, din cei recunoscuti si acceptati de toata Biserica de mult, nu parintele Cleopa sau Arsenie) au dezvoltat aceasta teorie amanuntita a transmiterii pacatelor pe care ne-o dai tu aici.
(Pe care eu nu o neg, sunt doar unele puncte si unele formulari cu care nu sunt de acord, si cred ca tot pe baza biblica si patristica, nu din capul meu; eu neg formularea determinista si contabila, neg definitia canonului, care este straina credintei ortodoxe; afara numai daca este folosita ca o imagine, o metafora)
As vrea sa nu dai numai cate un citat, ci sa enumeri cateva scrieri.
|
Acum te rog sa ma ierti ... nu este treaba mea ca tu nu esti de acord cu batrinii enumerati . Ei in cartiile lor fac referire la parintii pe care se ,,sprijina" . De ex. gheronul Cleopa il are ca baza canonica pe sf. Vasile cel mare (dar nu numai ci si pe sf. Teodor studitul ...) iar ca baza dogmatica pe sf. Ioan Damaschin ! Si nu numai . Eu atunci cind discut cu voi nu stau inconjurat de carti ca sa fiu in postura copiistului si mai ales ca sa epatez, nu, eu stiu sigur ca citez si fac referiri la autoritati in domeniu . daca tu ai alte pareri ...este ,,dragostea" ta !
Pt. definitia canonului, cea straina de ortodoxie, iti recomand sa intri pe Google si sa tastezi ,,sf. canoane ortodoxe" si te va duce ,printre altele , la lucrarea parintelui Floca unde vei lectura singurica . Restul mai discutam ... Cunosc ceea ce negi si intr-o oarecare masura intuiesc apriori pozitia in subiecte . Eu cunosc o ortodoxie putin mai mucezita ,mai invechita ...mai... decit tine, dar asta nu ma face sa ma simt mai prost in ale ortodoxiei.
Ctindu-ti parerea si stiindu-ti bine pozitia chiar mi-am amintit de o intimplare a batrinului Cleopa : partiarhul Justin Moisescu a venit la Sihastria (unde se gasea cel mai mare duhovnic al Romaniei - desi ardelenii spun ca parintele Boca era cel mai mare ... la gram nu i-a stiut decit Hristos)insotit de o delegatie de catolici ,protestanti si neoprotestanti pt. a viizta minastirea dar mai ales pt. a le conferentia duhovnicul cu 4 clase, lor care erau niste savanti, despre rolul si pozitia femeii in societatea contemporana dar in viziunea crestina . Batrinul a inceput prin a arata ca numai crestinismul este acela care a restaurat pozitia de cinste a femeii si a copilului in societatea sclavagista si si ulterior , ca a dat prototipul fecioarei si a mamei crestine in persoana Preacuratei , ca a umplut de calitati si tarie femeia crestina prin numeroase chipuri de sfinte aratind posteritatii modul de comportament ,daruire si dragoste a femeii in societate si familie ... toti au inceput sa aplaude frenetic si sa-l felicite pe batrin . Dar cind acesta a trecut la analiza femei contemporane, la gradul ei de decadere, la comportamentul decadent , la chipul si la portul ei mult diferit de al sfintelor sau al Preacuratei, la pacatele desfrinarii, avortului a alegerii modului de trai in ,,familii" monoparentale, a preocuparilor si a practicarii profesiilor nepotrivite lor , a neascultarii ,nesupunerii si nerabdarii a nimica atit in familie cit si in societatea generala , mergind in cele din urma chiar pina a ajunge la polul opus Preacuratei . Sau altfel spus Hristos a restaurat-o la loc de cinste iar ea prin vointa proprie a renuntat la asta fugind exact in cealalta extrema . Ei , atunci , ne spune batrinul , ca nu-l mai aplaudau ci isi pusesera chipul in pamint fiecare si cautau sa termine mai repede coferinta deoarece intelegeau ce greseala fac bisericile lor si slujitorii acestora insuflindu-se de duh lumesc si complotind sociologic cu statul ateu impotriva lui Hristos, defavorizind de fapt femeia .
Dar asta este , mai spuneam acum citeva zile in incheierea unei interventii : daca ne dam dreptate unii altora la tot ce credem noi fiecare ne vom imprietenii mai lesne si mai trainic dar ...ne vom pierde sufletele . Stiti voi : ,,...orb pe orb calauzind..." .Hristos insusi ne spune : ,,... si pe voi va vor prigoni asemeni Mie" imbarbatindu-ne pt. orice !