Citat:
În prealabil postat de OmuBun
Ai dreptate si imi pare rau pentru asta. Chiar NU le fac pe toate bune... Sunt plin de multe pacate si nu sunt demn de bucuriile pe care le primesc in fiecare zi.
Imi cer iertare daca mesajul meu a semanat a lauda pentru unii... Nu asta mi-am dorit si NU sunt nici pe departe perfect. Ca incerc pe alocuri sa caut mantuirea intr-un mod mai personalizat... Este crucea mea pentru care probabil voi plati cand mi-o veni vremea... In acelasi timp, vreau sa invat de la ceilalti si sa iau ce-i bun. Din ce-am scris, as fi vrut sa transmit un gand de folosinta pentru ceilalti. Nu vreau sa smintesc pe altii si nici sa ma ridic in slavi cu evlavia mea. Poate era mai indicat sa vorbesc la persoana a treia ca despre altcineva, sau... sa nu vorbesc deloc. Dar ispitele sunt sub toate formele, iar eu cred ca am cazut in cea a mandriei si a maririi de sine fara sa realizez acest lucru. Imi cer iertare! Am un sentiment ciudat de vinovatie si o sa incerc sa evit pe viitor sa "ma afisez" cu faptele mele bune! Macar daca, din toate astea, cineva ar trage concluzii folositoare...
Daca te-am tulburat, este vina mea si te rog sa ma ierti. La fel ca tine, am dat raspunsul "la vedere", pentru ca si altii sa vada ce-i de vazut!...
Multumesc pentru sfat si o sa tin cont de el!
|
Ba să vorbești! Și eu sufăr de mândrie dar mă tratez!
Mi se părea că sunt plină de fapte bune și de virtuți .Într-o zi am primit"un șut în spate" chiar din biserica pe care o iubeam mai mult și de la acei cărora le făceam numai bine după a mea părere.Am fost nevoită să mă analizez ,să mă smeresc,să mă umilesc pentru ca dragostea lui Dumnezeu să se reverse din nou asupra mea.Am înțeles un lucru esențial.
Acei care ne ceartă sunt acei care ne iubesc cel mai mult.
Așadar te rog crede-mă că te iubesc nespus și nu am vrut să te rănesc.
răspunsul pe care l-ai dat dovedește că ai și smerenie.