Draga CityStar ( cum se traduce, Luceafarul diminetii cumva?)
Liberul arbitru, sau libertatea de a alege, in conditia cazuta in care ne aflam, este nici macar un surogat , el este aproape inexistent. Aproape tot ce facem in viata, in timpul zilei, asa zisele alegeri pe care le facem,intoarcem la drepta, la stinga, cumparam negru sau rosu, Porche sau Dacie, maturator sau computerist, de fapt nu le facem, noi nu facem altceva decit sa reactionam la stimulentii externi. Viata alege pentru noi. Noi doar traim cu iluzia ca alegem. Mi-a trebuit si mie mult timp sa realizez acest lucru ma tot invirteam in jurul cozii pina nu am aflat de la Sfintii Parinti si intr-un tirziu m-am convins ca asa este.
Cel mai usor este sa urmaresti aceasta mecanicitate la altii, insa dovada ca ai inceput sa evoluezi duhovniceste este cind incepi sa vezi acest lucru la tine, observindu-te direct pe tine insuti si nu la altii.
Inceputul alegerii, al liberului Arbitru, este inceputul Trezviei, pina atunci plutim pe riu in jos, dusi de curentii apelor. Pina nu ne opunem vietii, nu alegem. Deci de aici rezulta si faptul ca singurul mod de a deveni liberi este daca ne trezim.
Adevaratii duhovnici asta au facut si asa si-au capatat sfintenia. S-au opus curentilor de apa cu barbatie si curaj, au indraznit, desi imparatul minciunilor le soptea usor sa stea linistiti si sa continue sa se minta ca ei sunt liberi sa aleaga in viata.
deci:
Sfintenie = Trezvie deplina = LIBERTATE reala
Momentele de alegere mai apropiata de cea reala, Duhovniceasca( este drum lung pina acolo) sunt perioadele de Post si rugaciune sincera cind ne aducem mereu aminte de noi, sa nu gresim, ce facem, ce bagam in gura, mai ales ce scoatem pe gura si ce se petrece in jurul nostru.
|