[anna21]

În prealabil postat de sophia

@ Geo - nici eu nu am nimic personal cu tine.

Daca platesc copiii pacatele parintilor nu este clar. Exista aceasta intrebare si intr-una din Evanghelii (mi se pare ca aceea cu omul orb). Cineva il intreaba acolo pe Iisus exact acest lucru: daca omul acela sufera din pricina pacatelor parintilor lui, sau ale lui personale.
Corecteaza-ma tu daca am retinut gresit.
Raspunsul nu este clar, sau poate eu personal nu l-am priceput.
Unii asa pricep din Biblie, ca acei cu suferinte si boli platesc pentru parintii lor. Dar nu cred sa scrie chiar asa.
Exista interpretari si intrebari, dar nu exista un raspuns clar.
Daca el exista in Biblie, te rog pe tine pune-l aici pe acela si nu alte citate.

Geo, nu ma supar pe tine personal, poate ca altii care nu s-au lovit de probleme dureroase in viata inteleg si accepta mai usor lucruri ca astea.
Nu stiu exact care este pozitia ta.
Cum ai face tu ca om, in familia ta.
Cum ai face daca Dumnezeu nu ti-ar da copii si daca sotia ta ar suferi cumplit pentru asta.
Eu asta vreau sa aflu sisa invat de la voi. Cum faceti/ati face voi. Nu ce cred monahii.
Tu ai refuza sotia ta? Ai refuza sa-i dai copii? Tu crezi ca daca vei avea un copil cu probleme ar fi din cauza ta, a sotiei, a parintilor vostri?
Eu asta astept de la voi.
Am fost invatata de multa lume sa-mi respect sotul, ca sa nu distrug casnicia.
Am fost invatata ca femeia este asa lasata de Dumnezeu, chiar multi preoti spun asta si ne respecta si nu ne alunga.
Vin aici si gasesc citate si materiale de la monahi care spun exact altfel.
Eu cum sa fac practic, va intreb. Cum faceti voi ca oameni?
De asta sufar atat, ca este prea multa deruta si nebuloasa si in lume si in credinta.
Nu ma supar pe tine, ci ma doare ca hotarasc unii si altii pe viata noastra si inca in numele Lui. Nu e posibil asa ceva.
M-am straduit sa traiesc in curatenie pana tarziu, f.tarziu in viata si acum n-am copii. Si ma intreb acum: am facut bine pentru El si rau pentru mine? Cui i-a folosit?
Altfel nu-mi pasa si aveam acum copii poate.Poate e mai bine asa, ca n-am copii? Nu stie nimeni sa spuna.
Mai jos pe forum se pun mereu astfel de intrebari, aomeni care vor copii si nu stiu cum sa se imparta intre Dumnezeu si om, intre canoanele nu stiu cui si cerinta umana.
Spuneti-ne cum sa facem si cum faceti voi.

Tu ai dreptul sa scrii Geo, nu pleca. Cred ca eu trebuie sa plec din forum si sa nu mai scriu, pentru ca mai rau in face. Eu sunt aia vinovata aici.
Nu te supara pe mine.

Sophia, imi pare rau pt. durerea ta si te rog sa ma ierti ca poate cuvintele mele nu te vor alina.
Dar tu tot insisti: cum faceti, cum faceti.. O sa-ti spun cum fac eu.
EU FAC TOTUL GRESIT pentru ca nu pot mai mult. Si pentru tot ce fac il rog pe Dumnezeu sa ma ierte si sa ma ajute ca sunt neputincioasa. Punct.
Pot sa vin si eu cu scuze, ca situatia mea familiala este asa si pe dincolo, ca mai bine nu se poate etc. Dar cred ca mi-as face un mare rau!
In paralel ma informez din scrieri patristice ce inseamna bine si caut oportunitatea ca macar candva, undeva sa fac si un lucru bun.
Nu are rost sa caut sa ma indreptatesc.. ca uite aia am facut-o bine sau mai bine decat cel de alaturi, ca pe ailalta nu aveam cum sa o fac ca am sot sau obligatii fata de copii etc. Si in nici un caz nu voi spune ca unii parinti ai bisericii au fost nedrepti, neintelegatori etc...
Fiecare are propriile lui probleme. Tu nu ai copii, altora li se destrama familia, sunt bolnavi sau au bolnavi in familie.. multi sunt incercati!
Gandeste asa: Dumnezeu te incearca pt ca te iubeste. Nu mai carti ca poate dreptatea nu este de parte ta.